Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În prezent, Bucureştiul, dar și județul Ilfov fac obiectul unei proceduri de infringement deschise de către Comisia Europeană din cauza nerespectării legislaţiei europene în ceea ce priveşte colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor. Sub presiunea sancțiunilor, autoritățile au decis construirea în apropierea Capitalei a unui uriaş Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) în localitatea Vidra din judeţul Ilfov.
Cel mai mare oraș al țării, Bucureștiul, nu are nici în prezent o stație de tratare a deșeurilor. Se colectează doar în mică măsură selectiv deșeurile, nu se tratează nimic și la groapa de gunoi de la Vidra ajung 65.000 de tone de gunoi anual. Capitala nu are pus la punct management integrat al deșeurilor, nefiind astfel îndeplinite obiectivele strategiei locale de gestionare a deșeurilor și ale Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor. Situația din București nu este una singulară la nivel național, ea întâlnindu-se și în alte orașe mari, precum Brașov, Constanța, Iași, Neamț etc.
350 kg de deșeuri pe cap de locuitor produce Bucureștiul, în condițiile în care media UE este de 500 kg
Primăria lui Nicușor Dan, arătată cu degetul
„Eficiența stațiilor de sortare este mult sub limita minimă de 75% și, din cauza sistemului actual de colectare a deșeurilor reciclabile și a tehnologiilor de tratare, nu se poate atinge ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale de minimum 50% din deșeurile de ambalaje, întrucât nu s-au implementat sisteme eficiente de colectare separată și nici nu s-a investit în stații de sortare automatizate. Municipiul București nu deține la acest moment nicio instalație de tratare termică a deșeurilor municipale”, arăta un raport recent al Curții de Conturi. Concluzia generală a auditorilor a fost că, prin modul care în care se exercită managementul deșeurilor la nivelul Municipiului București, în prezent există un risc semnificativ de infringement împotriva României.
Ce prevede Directiva 2008/98/CE
Directiva 2008/98/CE prevede că până în 2025 trebuie reciclate 55% din cantitatea de deșeuri municipale produse, iar acest obiectiv va crește la 60% până în 2030 și la 65% până în 2035. De asemenea, statele UE trebuie să instituie până la 1 ianuarie 2025 colectarea separată a textilelor și a deșeurilor periculoase generate de gospodării, iar până pe 31 decembrie 2023 biodeșeurile trebuie colectate separat sau reciclate la sursă (de exemplu, prin compostare). Deși aceste ținte au termenele de atingere extrem de strânse, noi suntem încă foarte departe de atingerea lor.
CE ne reamintește cât de prost stăm
Potrivit ultimului raport de avertizare timpurie publicat de către Comisia Europeană zilele trecute, România se află printre cele 10 state care riscă să rateze obiectivele de reciclare atât pentru deșeurile municipale, cât și pentru totalul deșeurilor de ambalaje pentru 2025. Pe de altă parte, „progresele insuficiente în îndeplinirea obiectivului de depozitare a deșeurilor municipale pentru 2035 suscită, de asemenea, îngrijorări”, se precizează în raportul citat. În pofida finanțării însemnate alocate infrastructurii deșeurilor, sunt încă necesare îmbunătățiri semnificative pentru a aduce gestionarea deșeurilor din România în conformitate cu cerințele UE. În plus, documentul mai atrage atenția că avem probleme și în ceea ce privește calitatea raportărilor referitoare la reciclarea deșeurilor de ambalaje.
Cum va arăta centrul de la Vidra
Centrul de Management Integrat Bucureşti-Ilfov va avea o instalaţie de tratare mecanică, o instalaţie de tratare prin digestie anaerobă, o instalaţie de compostare în sistem închis şi un depozit de deşeuri. Instalaţia de tratare mecanică a deşeurilor colectate în amestec va avea o capacitate de 350.000 tone pe an. Instalaţia de tratare prin digestie anaerobă va trata: fracţia organică rezultată din prelucrarea mecanică a deşeurilor reziduale, biodeşeurile alimentare colectate separat. Această instalaţie va fi realizată în sistem modular (va avea mai multe digestoare) şi va avea o capacitate de 420.000 tone/an şi va trata 150.000 tone/an de fracţie organică din deşeurile reziduale şi 270.000 tone/an de biodeşeuri colectate separat. Instalaţia de compostare în sistem închis va avea o capacitate de 210.000 tone/an şi va trata digestatul provenit de la instalaţia de digestie anaerobă şi deşeurile verzi colectate separat. Depozitul de deşeuri nepericuloase va avea o durată de funcţionare de 25 de ani şi o capacitate de depozitare de 3.000.000 tone.
