x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Bani puţini, mâncare pe sponci

Bani puţini, mâncare pe sponci

de Daniela Ivan    |    05 Mai 2011   •   11:51
Bani puţini, mâncare pe sponci
Sursa foto: Jurnalul National/Christian Silva

164043-dm-20110420120923016.jpgRomânia a înregistrat în acest an cea mai mare creştere de preţuri la alimente din toată  regiunea, după Bulgaria, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu (foto). Dintr-o listă cu şapte ţări foste comuniste, în Ro­mâ­nia, preţul alimentelor s-a majorat cu 8,7%, ceea ce ne plasează pe lo­cul doi, după  Bulgaria, unde creşterea  a fost de 12,2%. În Ungaria, alimentele s-au scumpit cu 7,5%, în Letonia cu 7,4%, în Lituania cu 7,1%, în Polonia cu 6,9%, iar în Cehia cu numai 4%. În plus, ponderea alimentelor în coşul de consum, de 33%, este de departe cea mai ridicată din regiune, deşi  po­pulaţia nu consumă neapărat mai mult decât cea din alte ţări”, a explicat Isărescu, care a mai adăugat că există şi o problemă statistică nerezolvată în ceea ce priveşte ponderea prea mare a alimentelor în coşul de consum. Isărescu a precizat de mai multe ori că majorarea preţurilor la alimente a fost principalul factor de creştere a ratei inflaţiei, alături de scumpirea carburanţilor.

Creşterea peste aşteptări a inflaţiei din ultimele patru luni s-a datorat aproape în totalitate segmentului mărfurilor alimentare, a declarat joi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei. „Pe cifre, aproape toată creşterea inflaţiei din aceste prime patru luni s-a datorat segmentului mărfurilor alimentare din cauze externe şi interne. Dacă aveam o producţie mai bună, cu o situaţie bună a costurilor şi evoluţia internaţională nu ar fost atât de defavorabilă s-ar fi putut evita această situaţie”, a explicat guvernatorul BNR. El a adăugat că „un dezechilibru major care creează probleme în România este o producţie care nu acoperă consumul intern”.

Inflaţia anuală a urcat de la 7,6% în februarie la 8,01% în martie, atingând maximul din august 2008, după ce rata lunară s-a situat la 0,6% în principal ca urmare a scumpirii cartofilor, fructelor proaspete, zahărului şi combustibililor.

În acest context, Banca Naţională a României a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru 2011 de la 3,6% la 5,1%, iar pe cea de anul viitor de la 3,2% la 3,6%, a anunţat guvernatorul. S-ar putea ca nici această nouă ţintă să nu fie pe măsura realităţii. „Prognoza pentru sfârşitul anului nu cuprinde majorarea care înţelegem că se va întâmpla în toamnă la energia termică. Cifra de 5,1% cuprinde doar majorările de preţuri administrate anunţate. La combustibili, probabil că vor mai fi ceva majorări, nu foarte mari însă. Pentru la anul, atât preţurile produselor din tutun, cât şi preţurile volatile, legume şi fructe îşi vor diminua sensibil contribuţia”, a declarat Isărescu. Acesta a mai adăugat că majorarea preţurilor la energia termică se va face diferenţiat, astfel că vor exista categorii sociale care vor fi în continuare protejate.

„Avem o evidentă curbă mai înaltă a preţurilor administrate. Conform datelor pe care le-am cules de la agenţiile de specialitate, eliminarea subvenţiilor la energia termică va avea un impact asupra indicelui de preţuri, dar necunoscând cum vor fi exact calculate, nu s-a putut estima corect impactul asupra indicelui preţurilor de consum”, a precizat Isărescu. În plus, preţurile petrolului pe pieţele internaţionale şi cele volatile sunt printre factorii care ar putea pune presiune asupra inflaţiei în perioada următoare, potrivit oficialului băncii centrale.

2015, o ţintă pentru euro ambiţioasă
Adoptarea euro în 2015 este o dată ambiţioasă, însă este o ţintă posibil de atins, chiar dacă aspectele tehnice sunt pe zi ce trece mai greu de atins, a spus Isărescu. „2015 este o ţintă ambiţioasă. Dar ea este veche de trei ani de zile. Guvernul a decis decât să nu o schimbe. Ridic acest aspect, dacă îl schimbam cu ce altă dată fundamentată îl schimbam?”, a declarat guvernatorul BNR. Acesta a mai adăugat că „o fundamentare nu se poate face decât în baza unei analize realizate de un grup mare de specialişti” şi de aceea banca centrală salută iniţiativa Guvernului de a crea un grup interministerial care să rezolve problema. „Mai spunem un lucru: că 2015 nu şi-a epuizat valenţele. Dacă te uiţi la aspectele tehnice, pe zi ce trece devine din ce în ce mai greu de atins... Totuşi, valenţa unei ţinte este de mobilizare, în sensul ca reformele să fie asigurate”, a explicat guvernatorul.



Îngheţarea preţului benzinei nu e o soluţie
Inflaţia devine tot mai greu de controlat şi din cauza creşterii preţu­ri­lor la carburanţi, carburanţi care s-au scumpit cu 5% numai în pri­mele luni ale acestui an, după ce anul trecut creşterea a fost de 15%. Cu toate astea, guvernatorul BNR nu consideră că îngheţarea pre­ţu­rilor este o idee bună. „Îngheţarea preţurilor la carburanţi nu este o măsură benefică, întrucât, după expirarea perioadei de restric­ţio­na­re, efectele sunt mult mai ample”, a declarat Isărescu. El a adăugat că nu este de partea măsurilor de în­ghe­ţare a preţurilor, chiar şi în si­tua­ţii excepţionale. „Ştiu din istorie că astfel de măsuri au creat un confort pe termen scurt, dar, după ce s-au încheiat, fractura a fost şi mai mare. În acest condiţii nu pot să susţin o astfel de măsură”, a spus Isărescu.

×
Subiecte în articol: economia