Benzina ar putea fi raţionalizată

Barilul de ţiţei a ajuns pe piaţa londoneză aproape 120 de dolari iar marile bănci ale lumii avertizează că scumpirile acţionează ca o taxă suplimentară asupra companiilor, care îşi scad astfel investiţiile, dar şi asupra consumatorilor, care îşi reduc cheltuielile.

Astfel, majorările ar putea frâna revenirea economică. De asemenea, băncile avertizează că intrarea în haos a unui alt mare producător mondial de ţiţei ar putea duce la lipsă globală şi raţionalizare a benzinei, potrivit Reuters.

Goldman Sachs a precizat astăzi că lumea nu ar putea face faţă la o altă criză în stil libian. Gigantul petrolier italian Eni a spus ca statul OPEC a pierdut trei sferturi din producţia sa zilnică de 1,6 milioane de barili.

"Piaţa nu se poate acomoda cu o altă perturbare, din punctul nostru de vedere, cu problemele din Libia absorbind potenţial jumătate din capacitatea de rezervă a OPEC”, a scris în notă analistul Goldman Sachs Jeffrey Currie.

"Asta face ca riscurile asociate cu viitoare contagiuni mult mai mari decât erau acum câteva zile din moment ce noi perturbări pot crea acum lipsuri severe în pieţele globale, care vor necesita raţionare substanţială”, mai arată el.

El a adăugat, însă, că nivelurile stocurilor mondiale pot obsorbi lipsa exporturilor libiene pentru 100 de zile iar capacitatea de rezervă a OPEC poate prelua întreaga pierdere dacă e nevoie.

Să ne obişnuim cu scumpirile
Barclays Capital spune, însă, că nu vom vedea o scădere a preţurilor până ce mai mult ţiţei va ajunge pe piaţă. Banca arată cu degetul precis spre Arabia Saudită.

Deutsche Bank spune că un preţ al petrolului de peste 120 de dolari pe baril este o piatră de hotar pentru creşterea mondială. "Nivelul de 120 de dolari pe baril este cel de la care cota petrolului în produsul intern brut global începe să crească peste 5,5%, care istoric a fost un mediu în care creşterea globală a ajuns sub presiune”, potrivit instituţiei.

Ba mai mult, trebuie să începem să ne obişnuim cu preţurile mari la petrol. BNP Paribas se aşteaptă ca preţul mediu al ţiţeiului Brent să fie 117 dolari pe baril în al doilea trimestru iar barilul tranzacţionat în SUA să fie 105 dolari. Colosul financiar şi-a majorat estimarea pentru media anuală cu 13 dolari pentru ţiţeiul tranzacţionat în SUA, până la 102 dolari şI cu 24 dolari pentru cel ce se comercializează în Europa, până la 112 dolari.

BNP a spus că orice creştere a producţiei de către OPEC sau prezentarea de către Angenţia Internaţională a Energiei (AIE) a stocurilor va lua timp până va calma investitorii.

"Ziua furiei” în Arabia Saudită, pe 11 martie
"Raza de acţiune geografică a revoltelor populare este percepută de către piaţă ca având potenţial să se extindă la ţările vecine precumAlgeria iar unii speculează că în final va ajunge şi Arabia Saudită, care deţine cea mai mare parte din capacitatea de rezervă a a OPEC”, a declarat Harry Tchilinguirian, şeful Commodity Markets Strategy. "Când începi să aduni numărul potenţial de barili aflat în joc, îţi dai seama de ce piaţa e atât de tensională”.

Petrolul s-a scumpit azi cu 7,5% până la cel mai mare nivel atins din august 2008 încoace. Ţiţeiul Brent a crescut cu 8,54 dolari pe baril, atingând 119,79 dolari înainte de a ajunge înapoi la 114 dolari.

Paolo Scaroni, directorul executiv al ENI a spus că în momentul actual există pe piaţă o nevoie de 1,2 milioane de barili pe zi. Arabia Saudită pompează 10% din petrolul lumii şi poate produce suplimentar 4 milioane de barili pe zi.

Regele saudit Abdullah s-a întors miercuri după trei luni de concediu medical şi a anunţat un plan de a acorda concetăţenilor săi beneficii sociale totalizând 37 de miliarde de dolari, în încercarea de a-şi proteja ţara de izbucnirea de revolte.

Sute de oameni şi-au prezentat sprijinul virtual pentru o campanie pe Facebook care cere o "zi a furiei” în întreg regatul saudit pe 11 martie. Oamenii cer un lider ales, libertăţi mai mari pentru femei şi eliberarea prizonierilor politici.