Berceanu vrea să înfiinţeze Programul Naţional de Cercetare Arheologică "Autostrada"

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, a iniţiat un proiect de ordin prin care se instituie Programul Naţional de Cercetare Arheologică "Autostrada", declarat program prioritar de interes naţional, informează MTI.

Programul urmăreşte protecţia şi valorificarea patrimoniului arheologic afectat de proiectele de infrastructură rutieră în perioada 2010-2020, obiectivul fiind cercetarea patrimoniului arheologic, inclusiv înregistrarea totală a datelor rezultate din săpături şi periegheze (baze de date arheologice şi cartografice, arhive digitale de imagini etc.), valorificarea complexă a patrimoniului, precum şi publicarea integrală a rezultatelor cercetării.

Coordonarea managerială a programului va fi asigurată de Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, împreună cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti va desemna un coordonator general şi un coordonator adjunct al programului.

De asemenea, se va institui un grup operativ de coordonare al programului, în vederea coordonării metodologice a cercetărilor arheologice de pe traseul autostrăzilor. În componenţa acestui grup vor intra reprezentanţi ai Comisiei Naţionale de Arheologie, directorii instituţiilor de profil angajate în cercetarea arheologică, reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România ­ SA.

Activităţile în cadrul Programului Naţional de Cercetare Arheologică "Autostrada" sunt: planificarea, organizarea şi gestionarea cercetării preventive (de teren); planificarea, organizarea şi gestionarea logisticii administrative; gestionarea datelor de săpătură şi din teren; planificarea şi gestionarea activităţilor postsăpătură (post-fieldwork planning); planificarea şi realizarea conservării şi restaurării bunurilor culturale arheologice mobile descoperite; conformarea legislativă; diseminarea rezultatelor cercetării pe trei direcţii strategice: comunicarea în interes public (atât cu autorităţile competente de rang european, naţional şi local, dar şi cu presa şi publicul larg); comunicarea în interes profesional (în mediul muzeal şi academic din ţară şi străinătate), inclusiv organizarea de expoziţii, elaborarea şi coordonarea planului editorial şi, nu în ultimul rând, comunicarea cu investitorul;
gestionarea resurselor financiare stabilite contractual; gestionarea în teren a resurselor umane puse la dispoziţie de investitor; coordonarea ştiinţifică a echipei de cercetare şi stabilirea colaborărilor interdisciplinare; managementul echipei de cercetare pe două paliere ­ arheologic şi pluridisciplinar;
aplicarea procedurii de descărcare de sarcină arheologică a siturilor aflate în zona de impact a proiectelor de infrastructură, în conformitate cu prevederile legii.

Programul Naţional de Cercetare Arheologică Preventivă a fost elaborat pornind de la premisele create de cadrul legislativ naţional şi european, dar şi ţinând cont de o serie de aspecte determinate de teoria şi practica investigaţiilor arheologice preventive (inclusiv a arhivelor de date arheologice rezultate în urma unor săpături pe scară largă) adaptate situaţiei existente în România în contextul implementării proiectelor de infrastructură rutieră în perioada 2010-2020.

Derularea marilor proiecte de infrastructură rutieră, respectiv construcţia de autostrăzi, trebuie să aibă în vedere şi o componentă majoră legată de cercetarea arheologică preventivă necesară pentru protejarea patrimoniului arheologic. Arheologia preventivă are ca obiect cercetarea arheologică şi săpăturile efectuate în zonele afectate de realizarea obiectivelor de investiţii, lucrări de construcţii.

Termenul de arheologie preventivă defineşte în principiu un set de acţiuni specifice întreprinse pentru identificarea zonelor arheologice şi conservarea siturilor afectate de realizarea proiectelor cu impact semnificativ şi perturbări majore ale configuraţiei terenului (de ex.: construirea de autostrăzi şi şosele, pasaje rutiere sub- şi supraterane, tunele rutiere, trasee de căi ferate, amenajarea unor cursuri de apă, trasee de gazoduct sau oleoduct, deschiderea de cariere etc.).