BNR dă linie verde pentru creditare

Banca Naţională a României (BNR) a decis ieri să reducă dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 9,5% pe an, începând cu data de 7 mai, dar a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii la lei şi la valută, la 18% şi, respectiv, 40%. Este un mesaj limpede, care arată preocuparea băncii centrale pentru relansarea creditării.

Măsura a surprins analiştii economici, care considerau că banca centrală va menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 10%. "A fost o surpriză plăcută prin magnitudinea ei. Cred că BNR şi-a dorit să surprindă piaţa", a spus economistul-şef al BCR, Lucian Anghel.

Decizia luată de Consiliul de Administraţie al BNR a surprins, pentru că o măsură similară nu a mai fost luată de la 26 martie 2007, când a decis coborârea ratei de la 8% la 7,5%. Ulterior, dobânda de politică monetară a ajuns până la 7% în intervalul 26 iunie-31 octombrie 2007, când BNR a inversat trendul, majorând treptat rata, până la un maxim de 10,25%, nivel aplicat în perioada august 2008-februarie 2009.

EFECTE
Va fi resimţit semnalul dat de BNR de agenţii economici şi de populaţie? Părerile sunt împărţite şi lucrurile nu sunt simple pentru că dobânda de referinţă reprezintă un reper în cazul contractelor ce prevăd ajustarea dobânzilor. Băncile decid dacă vor ţine cont de semnalul de la BNR şi vor micşora dobânzile la credite sau dacă vor rămâne în continuare precaute.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, opinează că reducerea ratei de politică monetară şi injecţiile de lichiditate vor conduce la o scădere importantă a dobânzilor din piaţă. "Dobânzile au scăzut şi până acum, dar banca centrală vrea ca acest trend să continue, pentru a stimula creditarea în lei", a afirmat Dumitru. Şi economistul BCR crede că semnalul dat de BNR este unul "mult prea puternic" pentru ca reducerea ratei dobânzii de politică monetară să nu se resimtă şi în evoluţia creditelor.

Pe de altă parte, analistul ING, Vlad Muscalu, nu vede o influenţă imediată asupra pieţei creditelor, ci mai degrabă pe termen mediu. "O influenţă în piaţa creditelor ar trebui să se vadă, dar nu imediat. Cel mai probabil peste 3-4 trimestre. Mai întâi, efectele trebuie să se vadă pe piaţa interbancară şi apoi pe credite", a spus Muscalu.

BANII DE LA FMI
Decizia BNR are legătură şi cu banii de la FMI meniţi să dea încredere băncilor şi investitorilor să investească în economia reală. Prima tranşă, în valoare de 5 miliarde de euro, a intrat deja în rezervele valutare ale băncii centrale. Din şase în şase luni, în următorii doi ani, România va primi în total 12,95 miliarde de euro, însă numai pe baza îndeplinirii condiţiilor stabilite.

Acordul presupune mai multe condiţionalităţi privind reformele structurale şi ţinte obligatorii de îndeplinit de autorităţile române privind indicatorii macroeconomici. O dată cu finalizarea acordului cu FMI, băncile ar trebui să îşi reconsidere poziţiile şi să reducă dobânzile, consideră Constantin Niţă, ministrul IMM-urilor. O întreprindere mică sau mijlocie nu poate rezista în piaţă cu dobânzi de 20%-25%", a adăugat Niţă.

Şi Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea decide astăzi a şaptea şi ultima coborâre a dobânzii de politică monetară, la 1%, şi ar putea anunţa alte măsuri mai puţin convenţionale pentru susţinerea economiei. "Ar trebui ca BCE să reducă dobânda de politică monetară sub nivelul de 1%? Probabil că da. Ar trebui să ia această măsură joia viitoare sau în viitorul apropiat? Cu siguranţă că nu!", a spus Aurelio Maccario, analist în cadrul UniCredit.