Cu două zile înainte de terminarea acordului cu FMI, Jeffrey Franks, şeful misiunii pentru România, spune că ce e mai greu a trecut, dar că mai avem destul de multe de făcut. Investitorii ne văd mai bine decât în urmă cu doi ani, leul e mai puternic, economia va ieşi din recesiune, cel mai probabil la sfârşitul lui martie, arieratele statului s-au redus. Veştile bune se opresc însă aici. Ieşirea din recesiune va fi simţită de oameni abia din a doua parte a anului, preţurile vor mai creşte, iar BNR trebuie să stea cu ochii pe inflaţie şi să intervină pentru a o ţine sub control, companiile de stat nu-şi plătesc datoriile bugetare şi acumulează arierate, cheltuiala publică din România este "infestată" de ineficienţă.
Aprecierea recentă a leului în raport cu euro şi cu dolarul este un vot de încredere dat României de investitorii străini, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
"Cred că aprecierea din ultima vreme a fost determinată de un val de încredere faţă de România. În prezent există anumite fluxuri de capital care mai degrabă sunt orientate către interior decât din ţară către exterior. Presiunea pe aprecierea unei monede este, de obicei, un vot de încredere dat de investitori în ţara respectivă", a afirmat oficialul FMI, pentru Mediafax. Banca Naţională a României va lua măsurile de politică monetară necesare pentru a reduce din nou inflaţia după ce preţurile au crescut peste aşteptări în primele două luni, influenţate de cotaţiile internaţionale la alimente, petrol şi energie, consideră Jeffrey Franks.
"Motivele pentru care inflaţia din ultimele două luni a fost peste aşteptări nu a avut legătură cu BNR, au legătură cu evoluţia comerţului internaţional, în special cu preţurile la alimente, petrol şi energie. Acestea au urcat mai mult decât s-a anticipat", a declarat şeful misiunii FMI pentru România. O veste bună venită de la şeful misiunii FMI în România este că economia românească va ieşi din recesiune la finele lunii martie, creşterea economică va urma o traiectorie ascendentă de la un trimestru la altul. Vestea mai puţin bună este că populaţia va simţi că situaţia s-a îmbunătăţit abia din a doua jumătate a acestui an.
"Există întotdeauna un grad de incertitudine şi nu ştiu exact care va fi cifra de la sfârşitul primului trimestru, dar cred că indicatorii privind economia României sunt aproape universal pozitivi", a adăugat Franks. Totuşi, România nu-şi poate permite luxul să stimuleze economia prin reducerea de taxe şi prin creşterea deficitului bugetar cum face Japonia. Ţări precum Japonia, SUA sau Germania nu au constrângeri privind capacitatea lor de a finanţa deficitul de pe pieţele internaţionale, pentru că există o cerere constantă şi puternică pentru obligaţiunile lor.