Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Concret, planul ar urma să aibă un caracter director şi de reglementare a activităților din zonele de acvacultură, din zonele de pescuit, a instalaţiilor şi infrastructurii pentru explorarea ţiţeiului, a gazelor şi a altor surse de energie, a resurselor minerale, precum şi pentru producţia de energie din surse regenerabile. De asemenea, el ar viza rutele de transport maritim şi fluxurile de trafic, zonele de exerciţii şi antrenamente militare, ariile naturale protejate din reţeaua naţională, cercetarea ştiinţifică, inclusiv instalaţiile şi infrastructurile aferente, traseele cablurilor şi ale conductelor submarine, precum şi zonele de siguranţă şi protecţie ale acestora. Nu în ultimul rând, planul ar urma să cuprindă referiri la zonele cu activităţile turistice, cu patrimoniu cultural subacvatic, măsuri de protecţie costieră împotriva eroziunii, planuri de intervenţie în cazul poluărilor accidentale sau în cazul producerii unui hazard natural marin cu risc pentru zona costieră și pentru zonele în care există infrastructuri portuare şi hidrotehnice.
Comitetul care șomează de ani de zile
Rolul de a monitoriza implementarea planului revine Comitetului de amenajare a spaţiului maritim, organism înființat încă din 2016, conform OUG 18, dar care până acum a șomat. Potrivit proiectului de act normativ, toate autoritățile administrației publice sau operatorii economici care propun noi perimetre sau utilizări în apele marine vor trebui să notifice Comitetul de amenajare a spațiului maritim, prin intermediul autorității publice de la nivel central care gestionează domeniul aferent activității/utilizării respective. El va emite un punct de vedere cu privire la posibilele conflicte sau sinergii ale utilizărilor și perimetrelor propuse care nu sunt cuprinse în plan și care vizează zonele exclusive, zonele susceptibile pentru dezvoltare sau în cazul în care se propun suprapuneri cu utilizările existente. Perimetrele sau utilizările propuse ulterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se vor aproba/autoriza/licenția în condițiile legislației în vigoare, indiferent dacă acestea sunt sau nu identificate în Planul de amenajarea a spațiului maritim.
Ulterior aprobării/autorizării/licențierii în condițiile legii, utilizările propuse vor fi identificate spațial și temporal în Planul de amenajare a spațiului maritim. Comitetul va trebui să prezinte o dată la 3 ani un raport de monitorizare al aplicării planului. Comitetul funcționează în coordonarea prim-ministrului, care asigură şi preşedinţia sa.
Pe 19 aprilie 2023, Comisia Europeană a emis avizul motivat în Cauza 2021/2224 - procedură de infringement, referitoare la neîndeplinirea de către România a obligațiilor privind adoptarea Planul de amenajare a spațiului maritim, având ca termen de conformare data de 19 septembrie 2023.
Marea miză, energia albastră
Odată ce România va avea un plan pentru amenajarea spațiului maritim, ea va putea atrage investiții foarte mari prin exploatarea potențialului eolian al Mării Negre. Pe de altă parte, apariția fermelor eoliene offshore va avea un impact pozitiv asupra independenței energetice a României, spun autoritățile. Deocamdată, autoritățile nu au făcut măsurători privind potențialul eolian al platoului continental românesc al Mării Negre, existând doar câteva studii independente realizate în urmă cu câțiva ani. De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială special pentru zona Mării Negre, doar în zona apelor costiere România are posibilitatea de înfiinţare a unor parcuri eoliene cu o putere potenţială de până la 76.000 de MW. Din aceștia, 22.000 MW ar putea fi, din puncte de vedere al potențialul tehnic, instalați în turbine eoliene fixate pe fundul mării, iar 54.000 MW în instalații plutitoare, potrivit cercetării. România are cel mai bun platou continental maritim pentru energie eoliană din Europa. Acesta este foarte stabil din punct de vedere tectonic şi permite instalarea eolienelor chiar şi la numai 5 metri în sol. De asemenea, și vântul ar permite ca ele să producă energie 7-8 luni pe an, în condițiile în care în alte regiuni similare eolienele produc energie doar 5-6 luni pe an.
Citește pe Antena3.ro
