Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit marţi previziunile privind creşterea economică a României în 2014 şi 2015, estimate la 2,3% şi respectiv 2,5%, faţă de 2,1% în 2014 şi 2,4% în 2015, cum prognozase în noiembrie executivul comunitar, cu prilejul previziunilor de toamnă.
Conform previziunilor executivului comunitar, România a avut o creştere de 3,5% în 2013, bazată pe exporturi şi recolta bună din agricultură, ceea ce a făcut ca PIB-ul real de anul trecut să fie cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât prognozase CE în toamnă.
Investiţiile ar urma să recâştige teren în România, susţinute de o bună absorbţie de fonduri UE şi de derularea unor mari proiecte de infrastructură.
Inflaţia medie anuală în România va descreşte de la 3,2% în 2013, la 2,4% în 2014, în special datorită scăderii preţurilor la alimente, atingând un minim istoric în prima jumătate a lui 2014, conform previziunilor economice de iarnă ale CE. În 2015, o refacere graduală în cererea internă şi continuarea convergenţei preţurilor către media UE ar urma să se traducă într-o inflaţie mai mare, de 3,4%.
Nivelul estimat al inflaţiei în noiembrie era de 3,3% pentru 2013, 2,5% pentru 2014 şi 3,4% în 2015, ceea ce înseamnă că executivul comunitar a revizuit în scădere previziunile privind inflaţia pentru 2013 şi 2014.
Deficitul bugetar se estimează că a fost redus la 2,6% din PIB în 2013, de la 3% în 2012. Acesta este mai mare decât se estima iniţial, respectiv 2,5%, din cauza asigurării unei cofinanţări mai mari pentru absorbţia de fonduri UE. În 2014, deficitul ar urma să fie de 2,2% din PIB, faţă de 2% estimat în toamnă, din acelaşi motiv, iar în 2015 să scadă la 1,8%, pe fondul accelerării din activitatea economică şi a stabilităţii.
Proiecţia ţine cont de indexarea pensiilor prevăzută prin lege, creşterea salariul minim de la 800 la 900 de lei şi o altă creştere limitată a salariilor în sectorul public. În ceea ce priveşte veniturile, se ia în considerare indexarea cu rata inflaţiei a accizelor şi creşterea bazei de impozitare.
Datoria publică ar urma să atingă vârful în 2014, la 39,3% din PIB, după ce a fost în 2013 de 38,3%, şi să scadă în 2015 la 39,2%. Deficitul de cont curent a scăzut la 1% în 2013, faţă de 1,2% estimat anterior, dar ar urma să crească la 1,2% în 2014 şi la 1,6% în 2015.
Rata şomajului a crescut la 7,2% în 2013, mai puţin cu 0,1% decât de estimase în toamnă, şi ar urma să rămână la acelaşi nivel în 2014 şi să scadă la 7,1% în 2015, datorită unei serii de măsuri, printre care şi cele referitoare la stimularea angajărilor în rândul tinerilor. Revizuirea este în creştere la acest capitol, întrucât CE estima în toamnă că rata şomajului va fi de 7,1% în 2014 şi 7% în 2015.
Conform previziunilor, principalele riscuri bugetare din România se leagă de existenţa unei creşteri mai puţin bazată pe colectarea de taxe şi impozite, asociată cu o cerere internă slabă, de reducerea controlul asupra cheltuielilor şi de progresele limitate în restructurarea întreprinderilor de stat, care ar putea duce la apariţia de noi presiuni asupra bugetului.
Citește pe Antena3.ro
