Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 1,5 milioane de români lucrează, oficial, cu salariul minim pe economie. Adică au un venit brut de 1.250 de lei şi rămân în mână după plata impozitelor cu 925 de lei. Foarte puţine bănci le oferă credite acestor oameni pe motiv că nu sunt solvabili şi astfel ajung la IFN-uri, care le dau bani puţini, dar cu dobânzi astronomice.
Din primele 10 bănci cele mai mari din România, numai CEC şi Unicredit oferă împrumuturi de nevoi personale oamenilor care au salariul minim. Italienii de la Unicredit le împrumută maximum 26.818 lei, pe o perioadă de 60 de luni, pentru care se plăteşte o rată lunară de 600 de lei. La finalul celor cinci ani, omul achită 36.075 de lei, cu 10.000 mai mult decât a împrumutat. La CEC, rata maximă acceptată este de 423,65 de lei. Asta înseamnă că solicitantul poate lua maximum 30.000 de lei. Celelalte bănci solicită, în afara salariului minim, şi alte venituri. “Nu există o reglementare care să interzică băncilor să dea credite celor cu salariul minim, însă nu poţi să dai bani unei persoane care nu poate să-l ramburseze”, spune preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu. Bancherii susţin că este aproape imposibil să acorde un credit unei persoane care câştigă salariul minim.
Împrumutul minim: 1.500 de lei
Creditul minim pentru nevoi personale fără ipotecă pe care-l oferă băncile este cuprins între 1.500 de lei (Unicredit şi BancPost) şi 5.000 de lei (Banca Transilvania şi BRD). Există şi o excepţie: CEC-ul, care nu are o limită minimă. În această situaţie, mulţi oameni, nu neapărat cu salariul minim, care au nevoie urgentă de un împrumut mai mic, de 1.000 de lei, de exemplu, sunt împinşi către instituţiile finanaciare nebancare, aşa-numitele IFN-uri, care practică dobânzi şi comisioane năucitoare, chiar şi de 4.000%. Şi asta în condiţiile în care DAE la bănci, chiar şi pentru sume mici, este de 15-20%. Conform statisticilor BNR, volumul creditelor de consum acordate de IFN-urile din Registrul General al BNR era de 578 milioane de lei în iunie 2016.
“E aproape imposibil să gestionezi dintr-un salariu de 900 de lei o rată de 200 de lei. Şi dacă ambii soţi lucrează pe salariul minim, tot este foarte greu. Noi am făcut un calcul. Cât ar putea să fie utilităţile medii, cât ar trebui să fie zona de consum clasică de coş de subzistenţă şi ce mai rămâne din 925 de lei plus 925 de lei. Veţi constata că aproape nimic. Dacă există un coplătitor care poate acoperi diferenţa, atunci nu sunt probleme” Dana Demetrian, vicepreşedinte retail la BCR
Citește pe Antena3.ro
11 IFN-uri noi
Instituţiile financiare nebancare, aşa-numitele IFN-uri, au afaceri prospere. În primele nouă luni din acest an s-au înscris în Registrul General de la BNR alte 11 IFN care acordă credite de consum. Printre cele mai cunoscute se număra Mozipo şi Zaplo, parte a grupului din Letonia 4finance, care a preluat în luna iunie şi sucursala TBI Bank din România, odată cu achiziţia grupului-mamă din Bulgaria. Letonii dau credite de consum de la 100-1.500 de lei, cu o dobândă de 432% şi un DAE de 1.500%.
Ultimul IFN înregistrat în Registrul General al BNR, numit Mikro Kapital, cu sediul în Iaşi, face parte dintr-un grup din Luxemburg fondat de un bancher italian, Vincenzo Trani. Cine ia de aici 10.000 de lei pe o perioadă de 60 de luni va înapoia băncii 16.572 de lei, cu 6.571 de lei mai mult decât a împrumutat. Spre comparaţie, cine va lua de la CEC aceeaşi sumă, pe aceeaşi perioadă, va achita numai 13.556 de lei, cu 3.556 lei mai puţin.
