Ce facilităţi anticriză vor oamenii de afaceri

La prima întrunire a Grupului de lucru pentru combaterea efectelor economice ale epidemiei COVID, liderii asociaţiilor de business au venit cu o serie de propuneri prin care cer Guvernului facilităţi administrative, fiscale şi financiare prin care firmele ar putea depăşi mai uşor perioada de criză. Jurnalul vă prezintă un extras cu principalele măsuri astfel solicitate.

Pe scurt, reprezentanţii angajatorilor au cerut amânări şi eşalonări la plata obligaţiilor fiscal-bugetare, acordarea de credite preferenţiale cu garanţii de stat şi simplificarea procedurilor de invocare a situaţiei de forţă majoră. Iată ce facilităţi sunt pe lista prezentată Guvernului:
- Crearea unui Fond naţional de intervenţie de 500 de milioane de euro, la prima rectificare bugetară;
- Amânarea pe o perioadă determinată (în funcţie de evoluţia epidemiei, de 3-6 luni) a obligaţiilor de plată ale firmelor către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor  sociale, proporţional cu gradul de afectare a cifrei de afaceri a firmelor;

- Reeşalonarea creditelor bancare;
- Acordarea de credite pentru capital de lucru cu garanţii de stat  acordate prin Fondul de Garantare pentru IMM-uri şi Eximbank;
- Garantarea riscului comercial pentru livrările în ţările afectate de epidemie;
- Majorarea plafonului de minimis, de la 200.000 la 400.000 sau 500.000 de euro;
- Onorarea urgentă de către stat a obligaţiilor sale către firme (plata concediilor medicale, rambursarea TVA, achitarea facturilor prin creditarea regiilor şi companiilor de stat de către bănci;
- Exonerarea pe caz de forţă majoră a obligaţiilor contractuale ale firmelor private în relaţiile cu unităţile de stat;
- Publicarea urgentă de date şi rapoarte oficiale, instituţionale, astfel încât Camerele de Comerţ să poată elibera avizele de forţă majoră
- Orientarea bugetului de stat spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil;
- Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: munca temporară, lucrul de acasă etc.

Pe lângă asociaţiile de business, din Grupul de lucru mai fac parte ministerele economice, Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, Institutul Naţional de Statistică, Institutul de Economie Mondială şi Consiliul Concurenţei.

La nivelul autorităţilor centrale se derulează mai multe analize privind impactul economic, financiar şi bugetar generat de efectele epidemiei de Coronavirus în România şi în relaţiile sale externe.

Primele decizii privind facilităţile solicitate acum se vor anunţa peste două săptămâni, când va avea loc o nouă reuniune a Grupului de lucru