x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce pare să nu ştie domnul Ilie Şerbănescu

5
03 Oct 2013 - 17:43
Ce pare să nu ştie domnul Ilie Şerbănescu


Primim de la Banca Naţională un punct de vedere referitor la articolul domnului Ilie Şerbănescu - „Să-l cităm pe Isărescu: „atac la democraţie”!” publicat în data de 2 octombrie.

"În articolele publicate în ultimii ani, domnul Ilie Şerbănescu construieşte, cu multă patimă, dar nu şi cu argumente economice, o teorie ale cărei principale coordonate se regăsesc şi în textul apărut în Jurnalul Naţional din 2 octombrie. Pe scurt, domnul Şerbănescu susţine o teză simplistă, conform căreia BNR, menţinând cursul de schimb “relativ fix”, ar fi instrumentat un vast program de salvare a băncilor pe seama populaţiei, mutând povara ajustării de pe umerii băncilor, vinovate de crearea dezechilibrelor din economie, pe cei ai contribuabililor. Mai precis, domnia sa afirmă că efortul de consolidare fiscală ar fi fost preţul plătit pentru a face băncilor şi debitorilor viaţa mai uşoară şi că ar fi putut fi evitat/uşurat dacă s-ar fi permis deprecierea cursului de schimb.

Să clarificăm mai întâi câteva lucruri: 1) prin lege, băncii centrale îi revine responsabilitatea asigurării stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii financiare şi, în acest sens, BNR admite fără rezerve că a fost şi este preocupată de soliditatea sistemului bancar; 2) în România, spre deosebire de alte ţări din UE, nici un leu din surse publice nu a fost folosit pentru susţinerea vreunei bănci; 3) cursul nu a fost câtuşi de puţin “relativ fix indiferent de ciclul economic”, cursul mediu din 2009 fiind cu circa 15% mai mare comparativ cu cel din 2008, iar cel din 2012 cu circa 21%; 4) intervenţiile băncilor centrale nu pot împiedica tendinţa imprimată cursului de schimb de factorii fundamentali din economie, putând cel mult contribui la diminuarea volatilităţii acestuia pe termen scurt.

Dar să ignorăm falsitatea evidentă a afirmaţiei referitoare la menţinerea „relativ fixă” a cursului de schimb şi să examinăm argumentul domnului şerbănescu potrivit căruia o depreciere mai ridicată ar fi fost benefică pentru economie (în treacăt fie spus, dacă o variaţie de 20% înseamnă relativă fixitate a cursului, nu îndrăznesc să-mi imaginez ce înţelege domnia sa prin depreciere). Îmi închipui că, atunci când susţine această teză, domnul şerbănescu are în vedere canalul standard al cursului de schimb, respectiv expansiunea exporturilor şi stimularea substituţiei în cadrul consumului a bunurilor şi serviciilor de import cu unele produse în ţară. Înainte de orice, merită spus că, în contextul unei cereri externe anemice, o creştere de 39% a exporturilor de bunuri comparativ cu perioada precriză (ianuarie-iulie 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008) nu sugerează câtuşi de puţin existenţa unor probleme de competitivitate care să indice un curs supraapreciat. Apoi, efectul stimulativ al deprecierii asupra exporturilor este în mod cert mai redus decât presupune domnul Şerbănescu dat fiind că, în prezent, structura exporturilor este net dominată de grupe cu conţinut ridicat de importuri, ceea ce înseamnă că o depreciere atrage după sine o scumpire a importurilor şi deci a costurilor de producţie, diminuând astfel plusul de competitivitate externă generat, teoretic, de un leu mai slab.

Influenţa cursului de schimb asupra economiei nu se limitează însă la canalul descris mai sus; faptul că peste jumătate din creditele contractate în România sunt denominate în valută face ca, în cazul unei deprecieri, efectul de avuţie şi bilanţ să acţioneze în sens contrar canalului standard: dincolo de satisfacţia oferită unora de „pedepsirea” băncilor vinovate şi a „debitorilor lor nesăbuiţi”, deprecierea diminuează venitul disponibil pentru consum al gospodăriilor îndatorate, în condiţiile în care serviciul datoriilor devine mai împovărător şi creşte probabilitatea apariţiei dificultăţilor de rambursare. Cum ajută cererea agregată faptul că unele gospodării şi-ar comprima consumul? Şi cum ar putea fi de folos revigorării economice o şubrezire a sistemului bancar prin acumulare de credite neperformante? Dacă domnului Şerbănescu i se par ridicate ratele actuale ale dobânzilor active, cum crede domnia sa că ar fi fost acestea la un volum şi mai mare al creditelor neperformante?

Să ne aplecăm acum asupra tezei potrivit căreia efortul de consolidare fiscală ar fi putut fi semnificativ mai mic în condiţiile în care cursul de schimb ar fi fost mai depreciat. Dacă domnul Şerbănescu are în vedere diminuarea efortului de ajustare prin plusul de creştere economică antrenat de o depreciere masivă, cred că argumentele referitoare la funcţionarea canalului standard al cursului de schimb enunţate anterior sunt suficiente pentru a pune la îndoială validitatea unui asemenea scenariu. De asemenea, ajustarea fiscală nu a fost nicidecum un compromis pentru a proteja interesele băncilor, ci a fost necesară pur şi simplu pentru că deficite de dimensiunea celor acumulate nu puteau fi finanţate pe nicio piaţă, dată fiind aversiunea pronunţată faţă de risc a investitorilor în economia globală post-Lehman Brothers. În ceea ce priveşte dimensiunea ajustării, aceasta a fost direct proporţională cu magnitudinea dezechilibrului iniţial (5,4 la sută din PIB în 2008, an cu creştere economică de 7,3 la sută, corespunzător unui deficit structural de circa 8 la sută din PIB), pasul anual de ajustare fiind condiţionat de prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate – procedura de deficit excesiv deschisă în 2009 împotriva României avea iniţial ca termen limită de corectare a deficitului fiscal anul 2011, ulterior extins la 2012. În plus, crede domnul şerbănescu că un sector bancar slăbit ar fi fost capabil să asigure finanţarea deficitului public? Ca să nu mai vorbim de faptul că domnia sa pare să ignore complet impactul nefavorabil, deloc neglijabil, al deprecierii asupra deficitului fiscal prin majorarea cheltuielilor cu dobânzile, în condiţiile în care mai mult de jumătate din datoria publică era şi este denominată în valută, iar încasările bugetare sunt în lei.

Scenariul construit de domnul şerbănescu, potrivit căruia “nevinovaţi: salariaţi, pensionari, […ţ contribuabilii la buget” au plătit pentru salvarea băncilor prin menţinerea de către BNR a unui curs ”relativ fix”, ignoră de asemenea faptul că o depreciere mai mare înseamnă în mod necesar o inflaţie mai mare. Dincolo de conflictul cu obiectivul primordial al asigurării stabilităţii preţurilor care revine politicii monetare în baza Statutului BNR, oare o inflaţie mai mare nu este, de fapt, un impozit ascuns, care-i afectează în primul rând tocmai pe cei cu venituri mici şi fixe?

Un ultim reproş al domnului Şerbănescu la care aş vrea să mă refer este cel privind aplatizarea „până la aproape de dispariţie” a ciclului economic. Aici nu pot decât să spun că atenuarea fluctuaţiilor ciclului economic este prin definiţie obiectivul politicilor macroeconomice şi orice bancher central s-ar bucura să îi fie adresată o asemenea apreciere. Eliminarea ciclului economic este însă imposibilă, nu doar în România, ci peste tot în lume, „netezirea” acestuia fiind tot ce se poate spera."
Elena Iorga – Director Direcţia Studii Economice, Banca Naţională a României
 

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

(P) De ce merită să îți promovezi afacerea pe LinkedIn?

(P) De ce merită să îți promovezi afacerea pe LinkedIn?
LinkedIn a devenit în ultimii ani o oportunitate excelentă pentru întreprinderile mari și mici, deopotrivă, de a-și îmbunătăți rezultatele de promovare folosind marketingul, de a-și dezvolta gradul de...

Prin programul Rabla Clasic au fost achiziționate peste 14.000 de autovehicule

Prin programul Rabla Clasic au fost achiziționate peste 14.000 de autovehicule
Aproape 24.900 de persoane fizice s-au înscris la producători şi dealeri auto și au fost cumpărate 14.104 de autovehicule şi 82 de motociclete, transmite Administraţia Fondului pentru Mediu...

Ne îndopăm cu rebuturi alimentare din import, dar aruncăm la coș certificarea și promovarea produselor de calitate

Ne îndopăm cu rebuturi alimentare din import, dar aruncăm la coș certificarea și promovarea produselor de calitate
Galerie Foto Deși Agenția pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare încă nu a apucat să fie înființată, se cere deja abrogarea legii pentru constituirea ei. Propunerea vine din partea senatorului USR PLUS...

Transportul în comun dispare din România

Transportul în comun dispare din România
Galerie Foto Pericolul pe care îl reprezintă eliminarea transportului rutier de persoane cu autocare și microbuze este în sfera siguranței naționale. După primul an de pandemie, firmele de transport înregistrează pierderi...

UE a avut un excedent al balanței comerciale de 13 miliarde de euro, în aprilie 2021. România, pe deficit

UE a avut un excedent al balanței comerciale de 13 miliarde de euro, în aprilie 2021. România, pe deficit
UE a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 13 miliarde de euro în aprilie 2021, comparativ cu un deficit de 0,1 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2020, arată datele Eurostat. În ...

Peste 95% dintre români vor extinderea rețelelor de gaze cu finanțare de la stat

Peste 95% dintre români vor extinderea rețelelor de gaze cu finanțare de la stat
Circa 95,8% dintre români doresc extinderea reţelelor de gaze cu finanţare din partea statului, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu. "Mă bucur că politicile noastre, începute în urmă cu un an...

80% dintre români care apelează la brokerii de credite vor să-și cumpere imobile

80% dintre români care apelează la brokerii de credite vor să-și cumpere imobile
Circa 80% dintre românii care apelează la un broker de credite vor să cumpere imobile, iar 10% să-și renoveze locuințele, arată un studiu realizat de AVBS Credit. Totodată, au crescut preferințele oamenilor...

Lucrările la Unitatea 2 Cernavodă au fost finalizate. Probleme la stația de clorinare

Lucrările la Unitatea 2 Cernavodă au fost finalizate. Probleme la stația de clorinare
Lucrările la Unitatea 2 CNE Cernavodă au fost finalizate și sincronizarea la Sistemul Energetic Naţional s-a realizat luni, 14 iunie, transmite Nuclearelectrica SA. "Lucrările aferente opririi...

A fost încheiat contractul pentru e-tiketing. Pasagerii vor putea călători cu mai multe trenuri folosind un singur bilet

A fost încheiat contractul pentru e-tiketing. Pasagerii vor putea călători cu mai multe trenuri folosind un singur bilet
Călătorii vor putea să schimbe mai multe trenuri pe baza unui singur bilet, chiar dacă garniturile aparțin unor operatori feroviari diferiți în următorii doi ani, potrivit proiectului "Sistem integrat,...

Terenul Romexpo, o afacere de miliarde. Încercare de devalizare a statului român

Terenul Romexpo, o afacere de miliarde. Încercare de devalizare a statului român
Inițiativa legislativă care stipulează cedarea cu titlu gratuit a 46 de hectare de teren care aparține Romexpo este o încercare inacceptabiilă de a devaliza statul român cu jumătate de miliard de euro,...

ARB: Atenție la plățile online. În caz de fraudă, banii nu pot fi recuperați

ARB: Atenție la plățile online. În caz de fraudă, banii nu pot fi recuperați
Clienții sunt sfătuiți de bănci să fie atenți la plățile online deoarece în caz de fraudă, acestea nu pot recupera banii clienților dacă tranzațiile sunt efectuate cu autentificare strictă, potrivit...

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei
A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei, transmite  Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Valoarea estimată a contractului se...

Deficitul de cont curent explodează. A crescut cu peste 107% în primele patru luni din 2021

Deficitul de cont curent explodează. A crescut cu peste 107% în primele patru luni din 2021
Contul curent al balanţei de plăţi a ajuns la un deficit de 4,710 miliarde de euro în primele patru luni ale acesui an, cu 107,12% mai mare față de aceeași perioadă din 2020, când s-a situat...

Afacerile din industrie au crescut cu peste 20% în primele patru luni ale anului 2021

Afacerile din industrie au crescut cu peste 20% în primele patru luni ale anului 2021
Afacerile din industrie a crescut cu 20,8% în primele patru luni ale anului 2021, față de perioada ianuarie-aprilie 2020, arată datele INS. Avansul se datorează industriei prelucrătoare...

Corina Crețu: ”Statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi”

Corina Crețu: ”Statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi”
Galerie Foto Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR (OFA UGIR) a susținut la Tulcea, la sfârșitul săptămânii, conferința națională ”Investițiile private încotro? Cum finanțăm viitorul agriculturii și al...
Serviciul de email marketing furnizat de