Cea mai importantă activitate din primării: încasarea lefurilor

În anul 2018 veniturile proprii ale administraţiilor publice locale din România au fost de 28,56 miliarde de lei, dar aproape jumătate din această sumă s-a cheltuit cu plata salariilor. Practic, anul trecut din taxele şi impozitele fiecărui român, 742 de lei au fost redirecţionaţi pentru plata personalului din consilii judeţene şi primării. Comparativ cu 2017, când fiecare am cotizat cu 1.300 de lei pentru plata acestui aparat,  în 2018 se remarcă o reducere drastică a cheltuielilor salariale, dar chiar şi aşa, ele au fost mai mari decât cele alocate de administraţiile locale pentru investiţiile de capital.

După ce executivul a dat în 2017 liber la creşteri salariale în administraţia locală, până la sfârşitul anului anvelopa salarială în acest sector ajunsese la suma record de 23,41 miliarde de lei, întrecând cu mult bugetul pentru investiţiile de capital care s-a redus la doar 9,2 miliarde de lei. Toată lumea a tăiat de pe unde a putut pentru a mai pune un bănuţ în plus la salarii.  După euforia salarială, multe dintre primării au constatat rapid că nu mai au de unde să stoarcă bani pentru susţinerea noilor salarii, aşa că au trecut la tăieri şi reduceri de personal. Efectul a fost că într-un an cheltuielile salariale s-au redus de la 23,41 miliarde de lei la 13,36 miliarde de lei.

Cine a cheltuit cel mai mult

La nivelul judeţelor, cele mai mari cheltuieli cu plata salariilor le-au avut judeţele Timiş (510 milioane de lei), Constanţa (477 milioane de lei) şi Cluj (455 milioane de lei), la care se adaugă Primăria Capitalei cu 1,17 miliarde de lei, potrivit datelor Direcţiei pentru politici fiscale şi bugetare locale din cadrul Ministerului Dezvoltării. La polul opus s-au situat judeţele Covasna (141,68 milioane de lei), Giurgiu (189,03 milioane de lei) şi Mehedinţi (182,93 milioane de lei).

Polul sărăciei, mână spartă la salarii

Din cele 42 de judeţe ale ţării, doar 13 au alocat bugete mai mari pentru investiţiile de capital comparativ cu cele destinate salarizării. La acestea se mai adaugă şi Bucureştiul, unde investiţiile de capital au fost de 1,68 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu personalul au fost de 1,17 miliarde de lei. De remarcat că şi în judeţele care formează polul sărăciei, salarizarea a avut prioritate, singura excepţie fiind judeţul Mehedinţi. De exemplu, judeţul Botoşani, care a avut în 2017 cel mai mic PIB/cap de locuitor la nivel naţional – 4.808 euro, a avut în 2018 cheltuieli cu salarizarea în sumă de 253,01 milioane de lei, în timp ce cheltuielile de capital au fost de numai 155,67 milioane de lei.

Cheltuielile în cele mai sărace judeţe ale României

Jud      PIB/cap de locuitor 2017 (euro)         Cheltuieli cu salarizarea 2018 (mil. lei)           Investiţii de capital 2018 (mil. lei)

Botoşani          4.808   253,01 155,67

Vaslui  4.470   319,02 277,37

Suceava           5.514   420,9   336,86

Neamţ 5.589   337,99 249,63

Mehedinţi        5.663   182,93 240,86

Olt       5.758   310,71 338,43

În 2018 administraţiile locale din România au atras de la UE şi alţi donatori 434,8 milioane de euro, mai puţin comparativ cu 2017 când sumele atrase s-au ridicat la 439,9 milioane de euro.