x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cea mai mare societate agroalimentară pe model occidental, lichidată în România pentru că... este comunistă

0
Autor: Adrian Stoica 21 Sep 2020 - 10:52
Cea mai mare societate agroalimentară pe model occidental, lichidată în România pentru că... este comunistă
Vezi galeria foto


Înfiinţată la finele lunii noiembrie 2018, în baza Hotărârii de Guvern 933, Societatea Naţională Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA nu pare a se fi născut într-o zodie fericită. Deşi obiectivul său, aşa cum este înscris în actul normativ de constituire, crearea unui mecanism naţional care să asigure accesul fermierilor la reţele comerciale interne sau la export, ar fi fost un sprijin pentru agricultura românească, funcţionarea ei este sabotată de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, şi premierul Ludovic Orban care, prin declaraţiile lor publice, dovedesc că nu au înţeles rolul și utilitatea acestui gen de societate al cărui model de funcţionare se regăseşte în Spania, Irlanda, Italia etc.

Prima măsură luată de Adrian Oros, după instalarea la Ministerul Agriculturii, a fost să ordone un control amplu la societatea Unirea, unde avea informaţii că, în doar cele circa 60 de zile de funcționare capitalizată, s-ar fi comis ilegalităţi în cheltuirea banilor. Ele s-au dovedit în final false, dar ilegalităţiile, incriminate atunci foarte confuz, au început să capete formă și consistență abia de atunci încoace, și nu dau semne să se oprească.

 

Controlul în urma căruia ministrul Oros spera să îngroape societatea nu a descoperit nicio fraudă, ci doar lipsa ori imperfecțiunea unor proceduri birocratice, lucruri de înţeles la o societate aflată în plin proces de constituire. Ciudată este însă direcţia pe care a avut-o controlul. În timp ce membrii AGA şi CA nu au fost deranjaţi cu întrebări, deşi deciziile privind activitatea companiei aici s-au luat şi aprobat, controlul l-a avut ca ţintă pe directorul executiv al societăţii. Chiar dacă nu s-a putut reţine nimic în sarcina sa, ministrul Oros decide, şi Consiliul de Administraţie execută, să-i ridice dreptul de semnătură, iar în decembrie anul trecut să-l revoce din funcţia de director executiv. Cum acest plan a căzut, s-a trecut la planul b: blocarea și sabotarea activităţii societăţii pentru a dovedi că este ineficientă și a crea premisele desființării ei.

 

Investiţii aprobate în 2019, oprite în 2020

Funcţionarea societăţii este concepută să se bazeze pe trei piloni. Primul este înfiinţarea unei rețele naționale, de tip clustere agricole, din care să facă parte grupuri asociative de procesatori artizanali care, fiecare în parte, colectează, sortează, ambalează şi procesează recolta a cel puţin 20-30 de microproducători locali. Modelul de organizare nu este o invenţie româneasă, el funcţionând cu succes de mulţi ani în multe ţări occidentale cu o agricultură dezvoltată. Funcția de bază a clusterului local este de a asigura inputuri autohtone de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servicii de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea pe loc și la prețul corect al pieței toate produsele agricole rezultate.

Cel de-al doilea pilon este înfiinţarea unei rețele naționale de unități convenționale de vânzare cu amănuntul (micromagazine, piețe volante etc.) din care AGA aprobase și bugetase primele 80 de asemenea unități pentru 2019-2020), capabile să distribuie pe piața internă produsele agroalimentare proaspete și procesate artizanal/tradițional în clusterele locale, promovând astfel tradiția și cultura culinară autohtonă. Cel de-al treilea pilon, care se adresează producătorilor mari, individuali sau colectivi urmăreşte dezvoltarea unei rețele de centre regionale de colectare, însilozare, depozitare și procesare primară.

Funcția de bază a unui asemenea centru este de a asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole, constituite în cantități, sortimente și la calitatea necesară promovării lor ritmice către marile rețele comerciale interne, industria internă de conserve, dar și constituirea unor contingente de mărfuri compatibile și competitive pentru export. Tot acest ansamblu, pe lângă efectele benefice directe (activarea unei importante resurse naționale, locuri de muncă, satisfacerea cererii pe piață de produse sănătoase), ar fi fost și un bun și oportun răspuns la marea problemă invocată de toți miniștrii agriculturii, inclusiv de cel actual, cea a balanței comerciale sectoriale, inexplicabil negativă într-o țară cu potențialul recunoscut de a putea hrăni aproape toată Europa.

De asemenea, alte două investiţii importante aprobate în 2019 prevedeau operaționalizarea Bursei de peşte la Tulcea (proiect cu cofinanțare europeană, finalizat tehnic, dar nepus în funcțiune) şi a unei staţii de achiziţie, sortare şi spălare a lânii la Sadu (cu o capacitate de 6.000 tone/an). Foarte important este faptul că actul de constituirea a societăţii Unirea stabilea că în primii doi ani de funcţionare managementul va fi unul de tip antreprenorial, guvernat de Legea societăţilor comerciale, abia apoi putându-se trece la o abordare managerială corporatistă, conform OUG 109/2011.

 

Deciziile AGA şi CA, pe masa judecătorilor

Numai pentru investiţiile menţionate, anul trecut trebuiau să se aloce 40% din capitalul total de circa 20 de milioane de euro. Investițiile au fost, în schimb, blocate, iar pentru anul acesta s-au alocat doar 4 milioane de euro, dar până în acest moment nu s-a investit nimic. Mai mult, s-a luat hotărârea de a se trece la disponibilizări colective, ca un prim pas pentru a pune cruce societăţii.

Toate deciziile adoptate de Consiliul de Administraţie, începând cu sfârşitul anului trecut şi până în luna august sunt atacate în instanţă, pentru că forul de conducere a funcţionat cu trei membri, deşi actul constitutiv al societăţii şi Legea 31 a societăţilor comerciale prevăd, în mod expres, că numărul de membri trebuie să fie de 5. De asemenea, au fost acţionaţi în instanţă şi membrii AGA, cerând anularea hotărârilor luate de ei pentru că nu au primit mandatul legal de la ministrul Agriculturii, aşa cum prevede statutul societăţii, care este anexă la HG 933 prin care s-a înfiinţat aceasta.

Acţiunile în instanţă, prin care s-au blocat deciziile luate de AGA şi CA, au fost deschise de sindicatul constituit la nivelul societăţii ca reacţie la deciziile luate de cele două foruri de conducere în ultimele luni care au dus la blocarea activităţii.

 

Până acum, din cele 80 de magazine, a căror deschidere a fost aprobată anul trecut de AGA, au fost înfiinţate doar două, iar şase erau în pregătire. Deşi nu a anulat acest plan, noua AGA a decis să oprească deschiderea magazinelor și le-a pus pe butuci prin decizii administrative pe cele existente.

 

 

Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici când eram în Comisia pentru Agricultură (vicepreşedinte - n.red.), nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicaţia a fost că prin aceste magazine se vor promova produsele locale şi tradiţionale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiţionale, în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic şi social.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii

 

 

Orban, în afara subiectului

Ca orice politician care se respectă şi vrea să iasă la rampă tot timpul, Ludovic Orban are păreri şi idei despre orice, chiar dacă are domenii în care competenţele sale sunt nule. Aşa se face că anul trecut el spunea despre înfiinţarea societăţii Unirea: “Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate (Casa de Comerţ Unirea – n.red.). Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piaţă pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate, nu mai e nevoie să refacem gostaturile”.

Foarte ciudat acest punct de vedere pentru orice român care a călătorit prin capitalele europene. În Paris, de exemplu, sunt peste 2.500 de astfel de mici magazine care vând produse autohtone proaspete sau procesate artizanal. Același lucru în Italia, Spania sau Germania. Și noi producem sortimente locale de brânzeturi, mezeluri, dulcețuri, murături, patiserie, băuturi etc., care pot concura cu succes cu cele produse afară, dar producătorii români sunt obligați să le vândă la marginea șoselei, prin piețe cotropite de samsari și funcționari corupți, prin tot felul de târgulețe ocazionale sau pe un ziar, pe trotuar.

 

 

Mi se pare firesc ca acest pseudoguvern care nu a răspuns problemelor agriculturii şi industriei alimentare din România decât cu promisiuni să blocheze şi acest proiect foarte bun pentru fermierii şi procesatorii noștri. Înclin să cred că rolul lor este să submineze economia naţională. Este evident că avem nevoie de asociaţii, depozite de colectare şi puncte de procesare, astfel încât să avem calitate şi preţuri mai mici, iar producătorii să nu mai rămână cu marfa nevândută. Să blochezi o activitate care făcea ca produsele micilor producători să ajungă pe rafturi consider că este o crimă. Magazine de profil - aprozare, magazine de brânzeturi, de preparate din carne etc. - există în toată Europa. Cei care doresc produse tradiţionale merg în ele. Astfel se reglează şi preţurile pe piaţă. În cadrul PNDR-ului există programul Leader, care tocmai asta trebuia să facă. Să identifice produsele din zonă, să le promoveze şi să le dezvolte cu fonduri europene. Franţa, Italia, Grecia  au astfel de magazine, în care fermierii îşi vând produsele proprii. La ăştia totul este comunist, rosu etc. Parcă ei au făcut şcoala în nori. Auzi, “s-a dus vremea gostaturilor”.... Da, domnilor, şi a venit cea a hipermarketurilor în mijlocul oraşelor, a importurilor de alimente, a exporturilor de materie primă, fiindcă am închis totul, a transformării terenurilor agricole în imobiliare, a bişniței din pieţe. Acesta este respectul Guvernului Orban pentru producătorii, procesatorii şi consumatorii români.

Dragoş Frumosu, preşedintele SINDALIMENTA

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

ANAF: 7 milioane de documente au fost depuse de contribuabili prin platforma online

ANAF: 7 milioane de documente au fost depuse de contribuabili prin platforma online
Contribuabilii au depus circa 7 milioane de documente electronice în acest an prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV), ceea ce reprezintă dublu față de media ultimilor cinci ani,...

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus se prelungesc

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus se prelungesc
Înscrierea persoanelor juridice în cadrul Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus a fost prelungită până la 20 noiembrie 2020, transmite Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Mai exact este vorba despre...

Previziuni sumbre pentru economia României: Deficit bugetar istoric. Șomajul va depăși 7%

Previziuni sumbre pentru economia României: Deficit bugetar istoric. Șomajul va depăși 7%
România va ajunge la un deficit bugetar istoric de 9,5% din PIB în 2020, economia se va contracta cu 5% în acest an, iar șomajul va urca la 7,3% în 2021, sunt estimările Agenției europene de...

România, printre cele mai mici venituri fiscale din UE

România, printre cele mai mici venituri fiscale din UE
Veniturile fiscale colectate de Guvern din taxe, impozite și contribuții sociale au avut, în România anului 2019, o pondere de 26,8% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele Eurostat. Această cifră ne...

Bursele internaționale afectate de pandemie. BVB în scădere

Bursele internaționale afectate de pandemie. BVB în scădere
Bursa de Valori București (BVB) se află, în prezent, pe un trend descendent din cauza răspândirii infecției cu COVID-19. Și marile piețe bursiere din lume manifestă același declin, după cum arată Raportul...

Cum evoluează proiectul de Lege 5G din România + observaţiile Ministerului de Justiţie şi efectele lor

Cum evoluează proiectul de Lege 5G din România + observaţiile Ministerului de Justiţie şi efectele lor
Proiectul de Lege 5G Puteţi găsi aici Proiectul de Lege 5G, un proiect de act normativ, care urmăreşte stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi...

Criza COVID-19 frânează câștigurile băncilor

Criza COVID-19 frânează câștigurile băncilor
Diferențele dintre dobânzile acordate de bănci la depozite și cele aplicate la credite au scăzut în perioada de pandemie, atât pentru companii, cât și pentru populație, la instrumentele în lei. În euro,...

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru
Galerie Foto Timpul de muncă și sarcinile de serviciu sunt organizate, în România, în așa fel încât peste 2,5 milioane de persoane ocupate lucreazǎ întotdeauna sau în mod frecvent sub presiunea timpului. Cei mai mulți str...

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă
Grupul OMV Petrom a raportat pe primele nouă luni ale acestui an rezultate inferioare celor din aceeași perioadă a anului trecut, în contextul crizei COVID-19, una departe de a se fi încheiat. Profitul net a...

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici
Piaţa muncii s-a schimbat complet în ultimul an, iar candidaţii încep să facă anumite concesii atunci când vor să se angajeze, cum ar fi să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare, potrivit unui studiu...

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi
România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană și locul 13 mondial la producția de vinuri, însă nu apare între primele 15 țări exportatoare, arată estimările Organizației Internaționale a Vinului (OIV) pe...

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere
Mulți fermieri lucrează ilegal suprafețele altor proprietari de terenuri Agricole, proprietari care încasează subvențiile agricole, iar plata pentru arendă nu este trecută la vedere în contractele de arendă, a...

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia
Inflația nu va crește iar dobânzile vor scădea în perioada următoare. Totodată, România nu va mai reveni la o blocare masivă a populației în case iar economia nu se va închide, potriviit ministrului...

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor
Taxele și impozitele reprezentau 41,1% din PIB în 2019, în statele din UE, mai reduse decât în anul precedent, când s-au situat la 41,2%, arată Eurostat. Cel mai scăzut procent a fost în Irlanda -...
Serviciul de email marketing furnizat de