Cel mai slab an agricol din ultimii 20

Călcând pe urmele profesorilor şi ale transportatorilor, agricultorii îşi cer drepturile în stradă. Ministerul nu va mai acorda anul acesta ajutoare de stat în agricultură şi nici nu are bani pentru a plăti fermierilor subvenţiile restante de anul trecut.

400 de agricultori, membri ai Federaţiei Agrostar, vor picheta astăzi sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, cerând plata subvenţiilor restante pe anul 2009, obţinerea unei derogări de la Comisia Europeană pentru menţinerea ajutoarelor de stat şi în 2010, reducerea cu 50% a preţului motorinei pentru agricultură, la pompă şi reducerea TVA pentru produsele agricole la 5%.

Obţinerea ajutoarelor de stat şi anul acesta nu este însă pe lista problemelor care îşi vor găsi rezolvare. "Revendicările sindicaliştilor vor fi negociate punctual. Unele vor fi rezolvate prin urgentarea aprobării unor subvenţii, precum cea pentru motorină, altele vor fi negociate, iar altele, precum ajutoarele de stat de anul trecut, nu vor mai putea fi acordate", a declarat Mihai Dumitru, ministrul Agriculturii.

CATASTROFĂ ÎN AGRICULTURĂ
"Lipsa banilor în agricultură va duce la pierderi mai mari decât vremea nefavorabilă din acest an. Există încă restanţe de 990 de milioane de lei la subvenţiile care ar fi trebuit plătite anul trecut. Lipsa banilor va duce la scăderea producţiei cu 10%-20% anul acesta. Deşi nu la fel de rău ca un an cu secetă, 2010 va fi unul dintre cei mai proşti ani agricoli din ultimii 20, din punct de vedere al producţiei, toate rezultatele fiind diminuate", a declarat Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar.

El a adus aminte de daunele pentru calamităţi din 2009 pe care nici un agricultor nu şi le-a recuperat şi care nasc la rândul lor alte probleme financiare pentru fermieri. Niculae a precizat că, dacă problemele agricultorilor nu-şi vor găsi rezolvarea, la începutul lunii mai se va organiza în Capitală un miting la care vor participa circa 8.000 de fermieri, cu utilaje şi animale.

GARANŢII DE 220 DE MILIOANE DE EURO
În lipsa subvenţiilor, statul caută să dea ajutoare indirecte agricultorilor prin acordarea de garanţii pentru creditele contractate de beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Garanţiile pentru aceste credite, furnizate de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), se vor ridica la 220 de milioane de euro, au anunţat reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi vor acoperi până la 80% din valoarea creditului.

Pentru a putea beneficia de garanţie, o companie trebuie să nu fie în insolvenţă, să nu aibă restanţe la Centrala Riscurilor Bancare sau la stat şi să nu aibă dificultăţi financiare. Clientul va trebui să solicite mai întâi acordarea creditului la una dintre băncile cu care FGCR a semnat convenţii, iar dacă îi este aprobat, sub rezerva obţinerii garanţiei, se va semna un contract cu credit. Banca va solicita apoi garanţia de la fond, iar răspunsul va fi primit într-un interval de 7-15 zile lucrătoare.

Până în prezent, FGCR a semnat convenţii cu nouă bănci şi urmează să mai semneze cu încă cinci. Din cele 220 de milioane de euro, 190 de milioane de euro vor fi alocate pentru garantarea creditelor pentru investiţii în sectorul agricol, precum modernizarea de ferme sau investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere, iar restul de 30 de milioane de euro, pentru garantarea creditelor pentru investiţii precum IMM-uri şi turism rural. Valoarea maximă a garanţiei nu va putea depăşi 2,5 milioane de euro.


România, codaşa UE
România a ocupat ultima poziţie în Europa ca productivitate la hectar pentru culturile de porumb, potrivit datelor Eurostat şi INS.
Rezultate foarte slabe a înregistrat însă şi la producţia de grâu, cartofi, rapiţă şi floarea-soarelui, produsele agricole cele mai cutivate. România a obţinut anul trecut o producţie medie de 3.471 de kilograme la hectar, fiind devansată de Bulgaria, cu o producţie de 4.190 kg/ha şi plasându-se la circa jumătate din media ţărilor cultivatoare din UE. Majoritatea ţărilor mediteraneene au producţii sub media UE, dar peste cea obţinută în România.