x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie China, noua superputere mondială

China, noua superputere mondială

15 Ian 2010   •   00:00

Criză, recesiune, şomaj, scăderi, pierderi. Dar nu şi în China. Anul 2009 a trimis China pe noi culmi ale extazului economic, rezervele sale de valută crescând cu o cincime, devenind cel mai mare exportator mondial şi cea mai mai mare piaţă auto din lume.

Companiile sale de stat au făcut achiziţii agresive în domeniul energetic, folosindu-se de banii statului. Iar în 2010 se estimează că va depăşi Japonia şi va deveni a doua economie mondială, după SUA.
Succesul Chinei este legat de un singur element: legarea cursului yuanului la un nivel fix faţă de dolar. În schimb, se intensifică presiunile asupra sa pentru a lăsa liber cursul yuanului, sau cel puţin să se aprecieze mai mult.

Rezerve imense
Rezervele valutare ale Chinei au crescut în 2009 cu circa 453 miliarde de dolari, la nivelul record de 2.399 miliarde de dolari, în urma intervenţiilor masive ale guvernului pe piaţă pentru fixarea cursului yuan/dolar, atitudine care s-ar putea schimba în acest an odată cu revenirea exporturilor. Chiar şi înainte de această performanţă, China avea cele mai mari rezerve din lume, urmate cele ale Japoniei, Rusiei, Taiwanului, Indiei şi Coreei de Sud.
Potrivit Bloomberg, raportul subliniază încă o dată pericolul ca fixarea cursului yuanului şi fluxul de fonduri străine vor alimenta „bule" pe pieţele chineze. Guvernul de la Beijing, condus de premierul Wen Jiabao, s-a angajat să intensifice monitorizarea fondurilor speculative, după ce preţurile activelor imobiliare au urcat cu 18% în decembrie.
Unii analişti anticipează că guvernul chinez va permite aprecierea yuanului cu circa 5% în acest an, la un curs de 6,5 yuani/dolar, după ce banca centrală a început deja să înăsprească politica monetară prin majorarea randamentelor titlurilor de stat şi creşterea rezervelor minime obligatorii constituite de bănci începând din 18 ianuarie.

Cincinalu-n patru ani
În 2009, China a devenit cel mai mare exportator mondial, detronând Germania, cu exporturi în valoare de peste 1.200 de miliarde de dolari, potrivit publicaţiei Le Monde.
În decembrie, exporturile au crescut cu 17,7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, la 130,7 miliarde de dolari, potrivit datelor transmise de televiziunea de stat chineză. Diferenţa dintre exporturi şi importuri a fost pozitivă, de 195 de miliarde de dolari.

Anul marilor succese
Anul marilor succese a transformat China în cea mai mare piaţă auto din lume, depăşind Statele Unite, datorită recesiunii din America şi falimentelor General Motors şi Chrysler.
Vânzările de autovehicule au atins 13,6 milioane de unităţi în 2009 în China, potrivit datelor anunţate luni de Asociaţia Chineză a Producătorilor de Automobile, cu mult peste nivelul de 10,4 milioane de maşini vândute în Statele Unite, unde piaţa auto a atins minimul ultimilor 27 de ani, scrie Reuters.
Deşi statistica din China include şi autocamioanele grele, în timp ce cea din SUA cuprinde doar autoturismele pentru pasageri şi vehiculele comerciale uşoare, piaţa chineză rămâne deasupra celei americane cu peste două milioane de unităţi chiar şi după eliminarea camioanelor.


Cursul yuanului, pericol mondial

China ar trebui să reevalueze yuanul, pentru a atenua dezechilibrele din comerţul mondial, declara în data de 12 ianuarie comisarul desemnat pentru Comerţ al Uniunii Europene, Karel de Gucht, citat de Reuters. Creşterea peste estimări a exporturilor şi importurilor Chinei în luna decembrie a declanşat dezbateri aprinse în lume în privinţa relaţiei yuanului cu dolarul, care gâtuie revenirea mondială.
„Rata de schimb a euro faţă de yuan reprezintă „un posibil risc pentru redresarea economiei europene", declara şi Olli Rehn, nominalizat pentru coordonarea politicii economice şi monetare a UE în următorii cinci ani, în timpul audierilor din Parlamentul European. China menţine yuanul la un curs fix faţă de dolarul american. Însă, moneda SUA s-a depreciat cu 15% faţă de euro în 2009. Politica de curs a Chinei şi subvenţiile pe care companiile statului le primesc au declanşat mai multe nemulţumiri.
Nici nu s-a inaugurat bine noua zonă de liber schimb dintre China şi principalele state din sud-estul Asiei, că producătorii indonezieni de oţel şi cei de textile sunt nemulţumiţi că cei chinezi beneficiază de subvenţii. Guvernul acestei ţări vrea să renegocieze acordul pentru mai multe produse. SUA au impus deja în 2009 taxe de import pe mai multe categorii de bunuri importate din China: cauciucurile, oţelul şi puiii.
Miliardarul George Soros a declarat şi el la finele anului trecut că yuanul trebuie să se devalorizeze pentru reducerea deficitului de cont curent al SUA. Concomitent, într-un discurs ţinut la San Francisco, Ben Bernanke, preşedintele Federal Reserve, a spus că marile deficite comerciale pe care SUA le are cu economiile în curs de dezvoltare sunt o ameninţare la adresa economiei mondiale, potrivit Wall Street Journal. Fără să arate direct cu degetul, Bernanke s-a referit la Chinua.

Foamea de energie
Companiile chineze au profitat în 2009 de slăbiciunile financiare ale rivalilor din întreaga lume pentru a se extinde agresiv. În domeniul energetic şi al resurselor minerale, companiile de stat chineze şi fondul său suveran au pompat zeci de miliarde de dolari.
Compania de stat Sinopec a investit 8,8 miliarde de dolari în Addax Petroleum din Canada pentru a avea acces la rezervele din Irak şi vestul Africii. În acelaşi timp, Petrochina a primit aprobarea statului chinez de a prelua rafinăria din Osaka a Nippon Oil Corp, după ce în luna mai a preluat 45,5% din Singapore Petroleum. Petrochina a mai cumpărat 60% din proiectele deţinute de canadienii de la Athabasca Oil Sands pentru 1,7 miliarde de dolari.


Din Venezuela în Iran

China National Petroleum oferă 13 miliarde de dolari pentru Repsol YPF SA, unitatea argentiniană a grupului spaniol. CNPC a fost de acord în aprilie să achiziţioneze 50% din MangistauMunaiGaz, o companie petrolieră kazahă, pentru 3,3 miliarde de dolari.
În februarie, CNPC a injectat 4,4 miliarde de dolari într-o companie mixtă cu societatea venezueleană de stat PDVSA în schimbul furnizării din 2015 a unei cantităţi de petrol între 80.000 şi 250.000 barili pe zi. În Iran, CNPC a semnat un memorandum de înţelegere cu National Iranian Oil Company pentru dezvoltarea câmpului South Azadegan, unde chinezii vor deţine 70%. În Irak, CNPC a câştigat, împreună cu englezii de la BP licitaţia pentru imensul câmp de la Rumalia, despre care analiştii spun că este al doilea ca mărime din lume.
China National Offshore Oil este şi ea interesată în dezvoltarea câmpurilor pe care Tullow Oil Plcle deţine în Uganda, într-o afacere de 5 miliarde de dolari, a anunţat compania britanică. Compania chineză este în discuţii pentru achiziţia a 23 de blocuri de petrol în Nigeria, pentru alte 30 de miliarde de dolari.

Fondul suveran de investiţii
China Investment a achiziţionat 11% din KazMunaiGas Exploration and Production pentru 940 de milioane de dolari. La începutul lunii mai a cheltuit, 2,75 de miliarde de dolari pentru a achiziţona acţiuni şi obligaţiuni la PT Bumi Resources, grup minier din Indonezia, şi Noble Group, din Hong Kong.

 

×
Subiecte în articol: redactie