x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cinci ani de Muzeul Hărţilor

0
Autor: Vali Blanaru 22 Mai 2008 - 00:00
Cinci ani de Muzeul Hărţilor Victor Stroe/


O colecţie impresionantă cu peste 900 de hărţi vechi şi gravuri spune istoria zbuciumată a României din ultimele secole. Muzeul Naţional al Hărţilor, singura instituţie culturală de acest tip din sud-estul Europei, aniversează anul acesta cinci ani de existenţă.

O colecţie impresionantă cu peste 900 de hărţi vechi şi gravuri spune istoria zbuciumată a României din ultimele secole. Muzeul Naţional al Hărţilor, singura instituţie culturală de acest tip din sud-estul Europei, aniversează anul acesta cinci ani de existenţă.


Un muzeu al hărţilor poate părea la prima vedere o idee cel puţin excentrică. Nu şi după ce treci pragul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Strada Londra numărul 39. Prin faţa ochilor ţi se derulează istoria României trasată în linii fine pe lemn, piatră şi metal, şi apoi imprimată pe hîrtie de bumbac în gravuri vechi de sute de ani, care ar face să pălească de invidie orice tipografie digitală. Pereţii cochetei vile din buricul Bucureştiului sînt tixiţi cu hărţi grupate ri­guros pe categorii: cartografie istorică (Dacia, Europa, Imperiul Roman), cursul Dunării, Marea Neagră, Ţările Române, Valahia, Moldova şi Transilvania, Bucureşti, completate discret de vedute (gravuri şi pasteluri cu peisaje din perioadele respective). Peisajul este întregit de vitraliile cu simboluri heraldice şi tavanele pictate cu hărţi astrale.

 
UNICAT. “Ideea muzeului a prins contur la finele anului 2002. Domnul Adrian Năstase, pe vremea aceea premier, m-a întrebat dacă vreau să mă ocup de Muzeul Hărţilor. După ce m-am gîndit preţ de trei secunde am acceptat provocarea. În ianuarie 2003 ne-am apucat de lucru şi, după o perioadă de muncă asiduă, în luna martie l-am inaugurat”, ne-a de­cla­rat artistul plastic Octavian Penda, directorul general al muzeului.

Colecţia de bază a fost donată Ministerului Culturii de soţii Dana şi Adrian Năstase şi conţinea 900 de hărţi originale şi gravuri. În timp s-au adăugat şi alte hărţi donate de BCR şi de Ioan Hidegcuti. “Fără falsă modestie, pot afirma că Muzeul Hărţilor este printre primele muzee din Europa, după cel al Vaticanului şi Muzeul Mercator. De altfel, la nivelul Europei de Est nu mai există un muzeu similar. De regulă, hărţile sînt expuse în cîteva camere ale ma­rilor biblioteci”, explică Penda. De altfel, întreaga concepţie a mu­zeului aparţine echipei lui Penda. “De­senele şi vitraliile le-am făcut îm­preună cu Marcel Aciocoiţei, iar bus­turile de bronz din muzeu aparţin artistului Horia Flămînd. De­signul muzeului îmi aparţine”, spune directorul Muzeului Hărţilor.

 
PROIECTE. “Din cauza su­pra-feţei muzeului am reuşit să expunem doar 700 din cele peste 900 de hărţi aflate în patrimoniul muzeului. Exis­tă un plan de extindere al muzeului cu încă 1.000 de metri pătraţi, pentru care avem deja un proiect rea­lizat de un arhitect şi o promisiune de finanţare din partea BCR”, spune Penda. Discuţiile pentru a finaliza acest proiect sînt însă într-un stadiu incipient, iar Penda speră că va veni ziua în care muzeul va fi extins pe măsura colecţiei pe care o are. “În prezent, colegul meu, profesorul Ion Ciortan, mare specialist în hărţi, poartă tratative cu muzeul Biblioteca Naţională din Viena, unde se află prima hartă a Ţărilor Române rea­lizată de stolnicul Constantin Cantacuzino şi cu Biblioteca Naţională a Franţei, unde se află harta Moldovei realizată de Dimitrie Cantemir. Vrem să obţinem copii de calitate ale acestor hărţi”, spune Penda.

 

Cea mai veche hartă

Cea mai veche hartă este din anul 1524, o gravură pe lemn, realizată de Lorenz Fries. Este o reprezentare a Europei Centrale cu Ungaria, Prusia, Rusia, Va­la­hia şi Polonia. Această gravură în lemn e una din cele mai valo-roa­se piese ale colecţiei şi are drept caracteristică inversarea punctelor cardinale, tipică pentru secolul al XVI-lea. Astfel, mun­ţii sînt reprezentaţi cu vîr­ful în jos, iar Valahia apare la estul Transilvaniei. Planşa, deşi conţine unele inexactităţi, are meritul de a prezenta cele mai importante localităţi ale Transilvaniei (Oradea, Braşov, Sibiu, Sebeş) şi ale Banatului (Ti­mi­şoara).”Nu pot estima valoarea financiară a colecţiei de hărţi. Valoarea colecţiei este dată de faptul că reprezintă o parte din istoria ţării noastre, dar şi de calitatea artistică a lu­cră­rilor. Chiar dacă precizia geo­grafică nu este aceeaşi din ziua de azi, se punea accent pe repre­zentarea grafică a tradiţiilor şi a zeităţilor, iar gravura, fie că a fost rea­lizată pe lemn, piatră sau metal, este cea care dă valoare colecţiei”,  explică Ovidiu Penda.

 

Hărţi spion

Cartografia, pe lîngă rolul cadastral pe care îl avea, mergea mînă în mînă cu spionajul. Hărţile erau comandate de principi sau curţile regale pentru a-şi marca teritoriile, şi nu de puţine ori porneau în cucerirea altor zone pe baza hărţilor proaspăt întocmite.

 

Vizitatori

Pînă acum ne-au trecut pra­gul peste 15.000 de vizitatori, în special elevi şi stu­denţi, dar şi turişti străini. De altfel, intenţionăm să introducem muzeul pe lista obiectivelor turistice incluse în progra­mele agenţiilor de turism.
Octavian Penda, directorul Muzeului Hărţilor

Citeşte mai multe despre:   economic,   muzeului,   muzeul,   hărţi,   hărţilor,   penda

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

România acum 100 de ani. PIB/locuitor scăzuse la 761 dolari, similar cu cel din 1879 

România acum 100 de ani. PIB/locuitor scăzuse la 761 dolari, similar cu cel din 1879 
Galerie Foto Anul 1918, anul Marii Uniri, transformă România într-un jucător pe scena economică mondială cu un potenţial economic mult mai mare datorită noilor teritorii pe care le redobândea după încheierea Primului Răzb...

Câștig de 39% la Bursa de Valori

Câștig de 39% la Bursa de Valori
Acțiunile Electroputere au crescut cel mai mult săptămâna trecută, la Bursa de Valori București (BVB), înregistrând un salt al prețului de 38,89%. Pe locurile următoare în acest clasament se află titlurile CO...

Transelectrica are de încasat 47,5 miloane de lei de la firme cu probleme

Transelectrica are de încasat 47,5 miloane de lei de la firme cu probleme
Compania Transelectrica trebuie să recupereze creanțe în valoare de 47,5 milioane de lei pentru transportul electricității. Cea mai mare parte a banilor, respectiv 26,9 milioane de lei, sunt sume...

O firmă de pază cere insolvența Tarom

O firmă de pază cere insolvența Tarom
Compania de pază Rino Guard Slobozia a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva operatorului național de transport aerian Tarom, conform portalului just.ro. Firma de protecție și gardă a ...

Europenii alocă 24% din cheltuieli locuinței. Unde se duc banii românilor

Europenii alocă 24% din cheltuieli locuinței. Unde se duc banii românilor
Dintre cheltuielile aferente unei gospodăriile din UE, circa 23,5% au fost necesare pentru utilități, respectiv apă, electricitate, combustibili în anul 2019, arată datele Eurostat.  Acestea sunt mai mari...

VIDEO. Florin Cîțu, la Timișoara: Nu vom crește taxele anul viitor

VIDEO. Florin Cîțu, la Timișoara: Nu vom crește taxele anul viitor
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat, luni, la Timișoara, că Guvernul PNL nu va introduce noi taxe. De asemnea, acesta a menționat că va propune în ședința de guvern din această săptămână ca data...

Insolvențele au scăzut cu 11% în primele 10 luni din 2020

Insolvențele au scăzut cu 11% în primele 10 luni din 2020
Insolvențele au scăzut cu 10,91% în primele zece luni din acest an, raportat la aceeași perioadă de anul trecut. Au fost 4.606 insolvențe declarate de societăți comerciale și persoane fizice autorizate (PFA),...

Frica de cutremur, tratată cu 350 de ani de consolidări

Frica de cutremur, tratată cu 350 de ani de consolidări
Galerie Foto Dacă se păstrează actualul nivel de finanţare, autorităţile au nevoie de 350 de ani doar pentru consolidarea clădirilor rezidenţiale din clasa I de risc seismic, identificate în urma expertizelor realizate la î...

Bani din Germania: 5.000 euro/camion

Bani din Germania: 5.000 euro/camion
Companiile de transport rutier din România care au achitat taxe de drum în Germania mai au termen până vineri, 4 decembrie 2020, pentru a se înregistra în vederea rambursării unei părți din taxele achitate în...

PNL a provocat în 10 luni un deficit bugetar cât PSD în toată guvernarea

PNL a provocat în 10 luni un deficit bugetar cât PSD în toată guvernarea
Veniturile bugetului general consolidat au atins la sfârşitul lunii octombrie 263,47 miliarde de lei, marcând o creştere cu circa 2,4 miliarde de lei faţă de perioada similară a anului trecut. Deşi ministrul...

Planul de investiții al Transgaz are undă verde de la ANRE. Care este valoarea acestuia

Planul de investiții al Transgaz are undă verde de la ANRE. Care este valoarea acestuia
Planul de investiții al Transgaz pentru intervalul 2020-2029 a fost aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE). Acesta prevede proiecte în valoare de 4,2 miliarde de euro, transmite...

Data limită până la care transportatorii români pot recupera taxa de drum din Germania

Data limită până la care transportatorii români pot recupera taxa de drum din Germania
O parte din taxele de drum în Germania, plătite în perioada 2017-2020, vor putea fi returnate până la 4 decembrie. Pentru aceasta, societățile de transport din România se pot înregistra pentru...

15 oferte pentru Autostrada Sibiu-Pitești

15 oferte pentru Autostrada Sibiu-Pitești
Au fost depuse 15 oferte pentru contractul privind proiectarea și execuția lucrărilor pe secțiunea 3, Cornetu – Tigveni, a autostrăzii Sibiu-Pitești. Valoarea estimată a contractului este de 5.324.779.469...

Precizările premierului Ludovic Orban despre gazoductul BRUA

Precizările premierului Ludovic Orban despre gazoductul BRUA
România și-a îndeplinit obligațiile pentru construcția gazoductului BRUA, dar mai sunt lucruri de făcut care depind de partanerii bulgari și ungari, a declarat premierul Ludovic Orban. Finalizarea...

Valabilitatea voucherelor de vacanță a fost prelungită

Valabilitatea voucherelor de vacanță a fost prelungită
Guvernul a adoptat prelungirea valabilității voucherelor de vacanță emise în 2019 și în 2020 până la sfârșitul anului viitor. „Un act normativ înaintat de Ministerul Economiei prevede prelungirea...
Serviciul de email marketing furnizat de