Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O colecţie impresionantă cu peste 900 de hărţi vechi şi gravuri spune istoria zbuciumată a României din ultimele secole. Muzeul Naţional al Hărţilor, singura instituţie culturală de acest tip din sud-estul Europei, aniversează anul acesta cinci ani de existenţă.
O colecţie impresionantă cu peste 900 de hărţi vechi şi gravuri spune istoria zbuciumată a României din ultimele secole. Muzeul Naţional al Hărţilor, singura instituţie culturală de acest tip din sud-estul Europei, aniversează anul acesta cinci ani de existenţă.
Un muzeu al hărţilor poate părea la prima vedere o idee cel
puţin excentrică. Nu şi după ce treci pragul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii
Vechi din Strada Londra numărul 39. Prin faţa ochilor ţi se derulează istoria
României trasată în linii fine pe lemn, piatră şi metal, şi apoi imprimată pe hîrtie
de bumbac în gravuri vechi de sute de ani, care ar face să pălească de invidie
orice tipografie digitală. Pereţii cochetei vile din buricul Bucureştiului sînt
tixiţi cu hărţi grupate riguros pe categorii: cartografie istorică (Dacia, Europa, Imperiul Roman), cursul Dunării, Marea
Neagră, Ţările Române, Valahia,
Moldova şi
Transilvania, Bucureşti, completate discret de vedute (gravuri şi pasteluri cu
peisaje din perioadele respective). Peisajul este întregit de vitraliile cu
simboluri heraldice şi tavanele pictate cu hărţi astrale.
UNICAT. “Ideea
muzeului a prins contur la finele anului 2002. Domnul Adrian Năstase, pe vremea
aceea premier, m-a întrebat dacă vreau să mă ocup de Muzeul Hărţilor. După ce
m-am gîndit preţ de trei secunde am acceptat provocarea. În ianuarie 2003 ne-am
apucat de lucru şi, după o perioadă de muncă asiduă, în luna martie l-am
inaugurat”, ne-a declarat artistul plastic Octavian Penda, directorul general
al muzeului.
Colecţia de bază a fost donată Ministerului Culturii de soţii
Dana şi Adrian Năstase şi conţinea 900 de hărţi originale şi gravuri. În timp
s-au adăugat şi alte hărţi donate de BCR şi de Ioan Hidegcuti. “Fără falsă
modestie, pot afirma că Muzeul Hărţilor este printre primele muzee din Europa,
după cel al Vaticanului şi Muzeul Mercator. De altfel, la nivelul Europei de
Est nu mai există un muzeu similar. De regulă, hărţile sînt expuse în cîteva
camere ale marilor biblioteci”, explică Penda. De altfel, întreaga concepţie a
muzeului aparţine echipei lui Penda. “Desenele şi vitraliile le-am făcut împreună
cu Marcel Aciocoiţei, iar busturile de bronz din muzeu aparţin artistului
Horia Flămînd. Designul muzeului îmi aparţine”, spune directorul Muzeului Hărţilor.
PROIECTE. “Din
cauza supra-feţei muzeului am reuşit să expunem doar 700 din cele peste 900 de
hărţi aflate în patrimoniul muzeului. Există un plan de extindere al muzeului
cu încă 1.000 de metri pătraţi, pentru care avem deja un proiect realizat de
un arhitect şi o promisiune de finanţare din partea BCR”, spune Penda. Discuţiile
pentru a finaliza acest proiect sînt însă într-un stadiu incipient, iar Penda
speră că va veni ziua în care muzeul va fi extins pe măsura colecţiei pe care o
are. “În prezent, colegul meu, profesorul Ion Ciortan, mare specialist în hărţi,
poartă tratative cu muzeul Biblioteca Naţională din Viena, unde se află prima
hartă a Ţărilor Române realizată de stolnicul Constantin Cantacuzino şi cu
Biblioteca Naţională a Franţei, unde se află harta Moldovei realizată de
Dimitrie Cantemir. Vrem să obţinem copii de calitate ale acestor hărţi”, spune
Penda.
Citește pe Antena3.ro
Cea mai veche hartă
Cea mai veche hartă este din anul 1524, o gravură pe lemn,
realizată de Lorenz Fries. Este o reprezentare a Europei Centrale cu Ungaria,
Prusia, Rusia, Valahia şi Polonia. Această gravură în lemn e una din cele mai
valo-roase piese ale colecţiei şi are drept caracteristică inversarea
punctelor cardinale, tipică pentru secolul al XVI-lea. Astfel, munţii sînt
reprezentaţi cu vîrful în jos, iar Valahia apare la estul Transilvaniei. Planşa,
deşi conţine unele inexactităţi, are meritul de a prezenta cele mai importante
localităţi ale Transilvaniei (Oradea, Braşov, Sibiu, Sebeş) şi
ale Banatului (Timişoara). ”Nu pot estima valoarea
financiară a colecţiei de hărţi. Valoarea colecţiei este dată de faptul că
reprezintă o parte din istoria ţării noastre, dar şi de calitatea artistică a
lucrărilor. Chiar dacă precizia geografică nu este aceeaşi din ziua de azi,
se punea accent pe reprezentarea grafică a tradiţiilor şi a zeităţilor, iar
gravura, fie că a fost realizată pe lemn, piatră sau metal, este cea care dă
valoare colecţiei”, explică Ovidiu
Penda.
Hărţi spion
Cartografia, pe lîngă rolul cadastral pe care îl avea, mergea mînă în mînă cu spionajul. Hărţile erau comandate de principi sau curţile regale pentru a-şi marca teritoriile, şi nu de puţine ori porneau în cucerirea altor zone pe baza hărţilor proaspăt întocmite.
Vizitatori
Pînă acum ne-au trecut
pragul peste 15.000 de vizitatori, în special elevi şi studenţi, dar şi turişti
străini. De altfel, intenţionăm să introducem muzeul pe lista obiectivelor
turistice incluse în programele agenţiilor de turism.
Octavian Penda, directorul Muzeului Hărţilor
