Ciupercăriile, lăsate în paragină

Producătorii de ciuperci din România acuză Ministerul Agriculturii că a aruncat în derizoriu afacerile lor. Ciupercarii spun că sunt mai săraci cu 13,5 milioane de euro, după ce oficiali din minister au decis să refuze acordarea subvențiilor și a fondurilor pentru promovare pentru cele aproximativ 100 de ferme.

Cea mai mare ciupercărie din România e la Zalău. Este ceva ce nici Europa nu a pomenit, ca afacere de amploare și tehno¬logie în domeniul ciupercilor. Pe poarta fermei, ies zilnic 20 de tone. Deviza în acest sector este: dacă nu ești suficient de puternic să te autosusții, nu ai cum să supraviețuiești în piață. Mulți dintre cei care vor să înceapă o astfel de afacere cred că tot ceea ce zboară se mănâncă. Pe in-ternet, dezinformarea e în floare. Neiniţiaţilor li se spune că un astfel de business se poate începe cu 10.000 euro. Nimic mai greșit, spune Eugen Băjenaru, un des-chizător de drumuri în domeniu. A avut 10 ani o ciupercărie în Scor¬nicești și sfatul său pentru novici este că fără 100.000 de euro să nu por-nească o afacere ca aceasta. „Nemeti Gergely, care a pornit ciupercăria din Zalău, a lucrat în Ungaria. A venit de acolo cu know how-ul, cheia succesului garantat, și l-a aplicat aici. Reziști pe piață dacă livrezi cât mai multă marfă să poți face față scăderii prețurilor la retaileri. Nu mai spun că pentru nivelul acesta te îndato¬rezi destul de mult la bănci.”

Importuri masive
Se întâmplă mai în toate do-meniile pentru că Rusia înghite multe zeci de tone, sute, chiar. Din cauza restricțiilor, Polonia și-a reorientat exporturile mare parte în România. Așa se face că presiunea pe producătorii autoh¬toni sporește. Văduviți de banii europeni, loviți din toate părțile, ciupercarii români se gândesc să pună lacătul pe ferme. Mulți au și făcut-o. Este cazul lui Lau-rențiu Munteanu, care a investit acum 4 ani la Mozăceni, în Argeș, 100.000 euro. Din cauza prețurilor în scădere, a ciupercilor care vin de peste graniță și invadează piața românească, Laurențiu a suspendat activitatea pe peri¬oadă verii. „Din investiția inițială nu am recuperat nimic. Să vă faceți o idee, anul acesta în patru luni, am pierdut 10.000 de euro. Nu suntem susținuți de ni-ciun fel. Încep să cred că asta se vrea. Falimentul să devină cuvântul de ordine în sectorul care are practic cea mai mare producție pe metru pătrat! Nu pe ha, pe metru pătrat! O cifră? 150 kg/mp!” Pe lângă cele 20 de mii de tone pe care le produce România, din Ungaria și Polonia mai vin alte 4-5 mii.

Oricum, România este legată ombilical de Ungaria, care produce compostul, mixul în care cresc ciupercile. Alături de Polonia, Ungaria este unul dintre cei mai mari producători de compost din Europa. România nu are o astfel de fabrică, dar marii producători reușesc să exporte în jur de 1.000 de tone pe an în Grecia și Italia.

Cum se obțin fonduri europene
Punctaj maxim în proiectele cu fonduri europene primesc fermele care se dezvoltă în zone cu potenţial agricol ridicat şi au un personal calificat pentru o astfel de investiţie. Fermierii de succes din România au fost şcoliţi în Europa, în ciupercării unde au lucrat şi au furat meserie. Instruirea ridicată este secretul acestei afaceri. Dimensiunea minimă a exploataţiei este de 100 mp, iar suma nerambursabilă primită este între 50% şi 90% din cheltuielile eligibile, în cuantum maxim de 1.500.000 euro. Primesc 20 de puncte în plus la evaluarea proiectu¬lui fermierii până în 40 de ani.