Criza, temperată cu optimism: BRD arată şi punctele tari ale României

Deprecierea leului şi-a consumat forţa. Experţii BRD apreciază că sfârşitul anului va prinde moneda naţională în culoarul 4-4,20 pentru un euro. Alte numeroase concluzii, care desenează un tablou mai puţin negru pentru situaţia pieţei financiare din România în contextul crizei financiare globale, au fost prezentate în cadrul unui seminar organizat de BRD.

Claudiu Cercel, vicepreşedinte al băncii, şi-a structurat expunerea prin dezvoltarea argumentelor care nuanţează evaluările negative şi de multe ori emoţionale ale crizei asupra economiei româneşti. Pentru România, piaţa monetară interbancară continuă să fie volatilă, deşi înregistrează ameliorări în raport cu disfuncţionalităţile din octombrie-noiembrie.

ANALIZĂ
Piaţa valutară analizată în context regional arată că leul şi coroana cehă au suferit, din septembrie până acum, corecţiile cele mai mici (20%) faţă de zlot şi rublă. Riscul de ţară pentru euro-bondurile România 2012 şi indicele de reasigurare ale acestora, deşi sunt considerate exagerate, fac însă greu accesul la finanţările externe din piaţă, transformând  gestionarea lichidităţii într-o problemă mult mai complexă.

Expertul BRD nu a ezitat să evoce posibilitatea "aranjării" acestor indicatori prin înţelegeri pentru a urca asemenea cotaţii puţin transparente. Deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi datoria privată externă sunt consecinţe ale unor operaţiuni financiare care au crescut costurile de refinanţare. În plus, jucătorii nerezidenţi care speculează pe piaţa valutară vor presa în continuare pe leu, pentru a-şi închide poziţiile la care au pierdut sume substanţiale în lunile anterioare.

NUANŢAREA
Oficialul BRD a prezentat opt argumente menite să dea o perspectivă mai puţin negativă rezultată din "sindromul catastroză" îmbrăţişat de mulţi analişti înfierbântaţi, care ştiu că ştirea rea se vinde bine.

Datoria externă a României este în prezent de 74 de miliarde de euro, din care datoria pe termen scurt se ridică la 24 de miliarde de euro. Din această sumă, circa 80% o reprezintă datoria băncilor, în principal către băncile mamă şi, ca atare, posibil de prelungit.

Estimările lui Claudiu Cercel arată că necesarul de refinanţare este de 10-15 miliarde de euro, în timp ce rezerva valutară a BNR este de 28 de miliarde de euro. Din cele 10-15 miliarde socotite ca necesar de refinanţare, doar 3-4 miliarde ar fi plăţi rapide, care nu periclitează stabilitatea sistemului financiar-bancar al României. În aceste condiţii, împrumutul de la UE, de 7-8 miliarde de euro, este posibil să fie obţinut în semestrul al II-lea al acestui an.

Deficitul de cont curent este în scădere, reducându-se de la 14 puncte procentuale în 2007 la 9% în 2009, pe fondul scăderii creşterii economice şi implicit al importurilor. Ieşirile de valută se temperează cel puţin pentru anul de criză, comerţul exterior diminuându-şi dinamica. Impactul reducerii exporturilor ca efect al crizei este mai mic asupra economiei româneşti, deoarece ponderea exporturilor este doar de 30%, faţă de Polonia (40%), Cehia (75%), Ungaria (80%).

Un alt element pozitiv în analiza BRD este impactul redus al deprecierii cursului de schimb asupra creditelor. Majoritatea creditelor au o vechime de doi-trei ani şi au fost acordate la un curs leu/euro de 3,50, ceea ce arată o depreciere reală de 23% faţă de cursul actual (4,30).  Probleme mai grele sunt la creditele în lei.

Intermedierea financiară redusă faţă de ţările din regiune – doar 40% din creditul neguvernamental este dat de bănci în România – îngustează terenul de afirmare a turbulenţelor. În fine, raportul credite/depozite este sustenabil, mai ales că analizele arată că banii retraşi din bănci în trimestrul al IV-lea 2008 au început să se reîntoarcă în sistemul bancar. Rezervele obligatorii ale băncilor sunt de natură să susţină operaţiunile

PERSPECTIVA
Aceste argumente din analiza prezentată de oficialul BRD şi asumate de puternicul grup financiar francez "Société Générale" converg spre o concluzie clară "România va face faţă mai bine crizei economice decât alte state", a spus Claudiu Cercel. Criza de lichiditate are risc zero, iar deprecierea leului şi-a consumat  mare parte din potenţial. În context, oficialul băncii a estimat, în nume personal, un curs de 4-4,2 spre finalul anului. Cauzele scenariilor catastrofice au fost plasate de Cercel Claudiu în metodele de analize  mecanice, neadecvate acum. "În plus, este şi o problemă de PR a României, de a comunica ce vrem să facem", a conchis raportorul.