x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum dă statul cu piciorul la venituri de 30 milioane de euro pe an

0
Autor: Giulia Anghel 07 Aug 2019 - 11:17
Cum dă statul cu piciorul la venituri de 30 milioane de euro pe an VICTOR STROE/JURNALUL NATIONAL FABRICA MOBILA MARGINENI. Detinutii de la Fabrica de Mobila de la Margineni sunt mai rentabili dec
Vezi galeria foto


Mai bine de jumătate de secol munca persoanelor încarcerate s-a desfăşurat organizat, iar o mare parte din producţie a ajuns la export. O industrie prosperă care a sucombat însă în 2008. Atelierele şi fabricile din închisori au fost abandonate, iar condamnaţii mai lucrează astăzi doar sporadic. În urmă cu doi ani Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) a prezentat un plan de redresare care presupune investiţii de 21,5 milioane de euro, întinse pe o perioadă de cinci ani, şi 10.000 de deţinuţi la lucru, după care industria ar intra pe profit.

 

Multiproduct a fost o companie de stat înfiinţată în anii 60 care folosea munca persoanelor condamnate pentru a-i califica şi a-i ajuta să se reintegreze în societate. După 1989 s-a transformat în  regie autonomă şi a funcţionat până în 2008, când a trecut din subordinea Ministerului Justiţiei, în cea a Autorităţii pentru Valorificrea Activelor Statului (AVAS), care a închis-o.

 

Multiproduct, pusă pe butuci

 

Societatea avea sucursale în cinci închisori şi folosea munca deţinuţilor pentru a produce mobilă, textile, confecţii metalice, împletituri. După ce în perioada 2000-2004 a avut profit net total de peste 10,6  milioane de lei, între anii 2005-2007, Multiproduct a înregistrat pierderi cumulate de 8,4 milioane de lei.

La Fabricile de mobilă de la Gherla şi Mărgineni lucrau atunci circa 1.200 de deţinuţi, în cea de confecţii de la Târgşor munceau 400, iar la întreprinderea de împletituri de la Poarta Albă, alţi 200. La acestea se adaugă şi întreprinderea de tâmplărie mecanică şi mici prelucrări de la Aiud. În timp ce fabricile aparţineau regiei, atelierele de producţie au rămas în sistemul penitenciar.

 

21,5 milioane de euro investiţi în cinci ani

 

FSANP a întocmit în urmă cu doi ani un plan de redresare a industriei. Proiectul prevede înfiinţarea de fabrici, ateliere sau hale în 36 de unităţi, unde s-ar putea produce confecţii textile şi metalice, încălţăminte, împletituri, mobilă, aparatură electrocasnică. Potrivit studiului de piaţă realizat de federaţie, circa 10.000 de deţinuţi erau apţi de lucru, iar numărul lor putea creşte cu încă 4.000 de persoane, ceea ce înseamnă circa 250-300 de condamnaţi în fiecare loc de detenţie.

10.000 de deţinuţi ar aduce venituri la buget de circa 30 milioane de euro anual

 

Planul de dezvoltare prevede investiţii totale în primul an de circa 2,4 milioane de euro şi ele sunt necesare pentru amenajarea spaţiilor de producţie, dotarea cu utilaje şi echipamente a patru penitenciare care au deja tradiţie în domeniu, la care se adaugă şi cheltuielile cu materia primă şi manopera. Alţi 3,6 milioane de euro ar trebui alocaţi în următorul an pentru şase penitenciare, iar în al treilea şi al patrulea an sumele investite se ridică la 12 milioane de euro pentru alte 20 de închisori. În ultimul an sunt luate în calcul şase penitenciare şi fonduri de 3,5 milioane de euro. Deşi proiectul a fost prezentat tuturor partidelor parlamentare, niciunul nu s-a arătat interesat.

 

„Acum doi ani ne-a venit ideea, am făcut o analiză de piaţă şi am demonstrat că este nevoie de anumite produse care se fac tradiţional în penitenciar, cum este mobila din lemn, foarte scumpă şi căutată. Apoi ne-am uitat la practica altor ţări şi am văzut că Ungaria are peste 20 de fabrici în penitenciare. Legislaţia prevede că o instituţie din sistemul justiţiei care vrea să achiziţioneze scaune, de exemplu, nu poate până nu întreabă penitenciarele dacă pot să le facă. Abia după ce primesc negaţie de la acestea au voie să caute alţi furnizori” Sorin Dumitraşcu, preşedinte FSANP

 

 

Munca în detenţie, irosită

 

Raportul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor arată că în perioada 2008-2018, aproximativ 30.657 de persoane închise au desfăşurat munci remunerate, cu o medie anuală de 2.500 de deţinuţi. Cu toate astea, activităţile au fost sporadice, veniturile obţinute relativ scăzute, iar deţinuţii au fost transportaţi la sediul companiei. Condamnaţii au lucrat în agricultură, construcţii şi asamblare de piese auto.

 

Veniturile totale din prestări servicii au fost de 386,8 milioane de lei, fără TVA, în perioada 2008-2018. Din acestea, 58,8 milioane de lei au fost câştigurile din 2018.

 

Cursuri de calificare, ateliere goale

 

Condamnaţii pot să înveţe astăzi o meserie în timpul executării pedepsei. Aceştia sunt încurajaţi să urmeze cursuri de calificare pentru care obţin şi un atestat, eliberat de AJOFM. Fiecare curs înseamnă 60 de puncte, care îi folosesc deţinutului la eliberarea condiţionată. În prezent însă acestea cuprind doar partea teoretică, practica în ateliere fiind aproape inexistentă.

 

Transportul la beneficiari, nerentabil

 

Deţinuţii au lucrat în fabrici şi ateliere organizate în interiorul penitenciarelor dar şi în afara închisorii, de regulă în construcţii şi agricultură. Însă munca la beneficiarii externi presupune costuri ridicate cu escorta, mijloacele de transport, punctele de lucru, acestea din urmă fiind greu de organizat.

„Un punct de lucru care iese cu mai puţin de 12 deţinuţi nu este eficient financiar pentru că ce câştigi dai pe pază, supraveghere, siguranţă, mâncare. Tocmai de aceea, acestea sunt eficiente dacă sunt în interior”, ne-a explicat Sorin Dumitraşcu

 

Cheltuieli mari, buget mic

 

În ultimii 30 de ani, penitenciarele au fost subfinanţate, fondurile alocate în fiecare an ajungând la doar 60% din necesar, iar veniturile din munca deţinuţilor reprezintă sub 5% din buget. Şi asta în timp ce cheltuielile anuale cu deţinunţii depăşesc un miliard de lei. O parte din câştigurile din munca deţinuţilor ajung la instituţie, iar cealaltă parte în conturile acestora. Legea prevede că fondurile care merg la buget nu pot fi folosite pentru salariile personalului, aceştia trebuind să fie alocaţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. La rândul lor condamnaţii îşi pot folosi o parte din câştiguri în timpul executării pedepsei, iar cealaltă parte după ieşirea din închisoare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   penitenciare,   munca,   detinuti

 

Ştiri din .ro

















Mai multe titluri din categorie

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari
Îniţial se prognoza că România va face tranziţia către grupul ţărilor cu venituri medii mari cel târziu în 2026, dar criza provocată de Covid-19 întârzie în acest moment prognoza cu încă un an, arată o a...

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri
Creşterea costurilor la materiilor prime, instabilitatea politică, avansul costurilor de transport şi impredictibilitatea cursului valutar sunt, în opinia oamenilor de afaceri, principalele provocări din 2022,...

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff
Luni, preţul unui Bitcoin ajungea la 57.100 dolari la ora 16.45, în creştere cu 5% în ultimele 24 de ore, potrivit datelor agregate de CoinMarketCap, după ce principala criptomonedă la nivel mondial a scăzut...

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric
Banca Națională a Elveției nu mai stă în calea aprecierii francului, potrivit datelor publicate luni, într-o schimbare care a atras atenția, astfel că moneda, socotită de refugiu, a atins cel mai ridicat nivel...

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020
Beneficiile extrasalariale pentru angajaţi s-au diminuat cu 95% în 2020, comparativ cu anul anterior. Situața a devenit mai grabă în 2021 când acestea nu au mai fost acordate deloc, arată o analiză a...

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului
Oamenii de afaceri români cred că anul viitor va continua instabilitarea politică, criza economică se va adânci, iar leul se va devaloriza în raport cu euro.  Totodată, 26,8% spun că nu au avut...

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari
Deși prognozele inițiale arătau că România va ajunge printre statele cu venituri medii mari până în 2026, criza economică generată de pandemia de COVID-19 amână această tranziție cu un an, arată o...

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda
Lotul 2 al autostrăzii Sebeș - Turda va fi dat în circulație, marți, după finalizarea unor lucrări minore. Vor fi însă restricții de circulație pe o porțiune de un kilometru, unde se va merge...

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021
Autorizaţiile de construcție pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 25,3%, în primele 10 luni din acest an, raportat la aceeași perioadă din 2020, arată datele INS.  În perioada 1 ianuarie -...

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun
Dosarul prețurilor de transfer este un document care se întocmește pentru tranzacțiile dintre companiile aparținând aceluiași grup de companii și pentru tranzacțiile dintre o companie și sediul permanent al...

APIA plătește 1,26 miliarde de euro pentru fermieri

APIA plătește 1,26 miliarde de euro pentru fermieri
În cadrul Campaniei de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2021 au fost declarați eligibili 745.155 de fermieri. Aceștia vor primi în total 1,26...

Consiliul Fiscal: Construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever

Consiliul Fiscal: Construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever
Consiliul Fiscal consideră că structura bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situaţiilor foarte dificile cu care se confruntă România (criza...

Comercianţii trebuie să îşi conecteze casele de marcat la sistemul ANAF până pe 30 noiembrie

Comercianţii trebuie să îşi conecteze casele de marcat la sistemul ANAF până pe 30 noiembrie
Comercianţii mai au timp până la 30 noiembrie pentru conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare al ANAF. Velin Ganev, direc­tor...

Capcane monetare și inflaționiste

Capcane monetare și inflaționiste
CHICAGO – Creșterile de prețuri în Statele Unite se răspândesc peste toate bunurile și serviciile, iar inflația poate fi observată și în sectoare de afaceri cu o bază largă, cum ar fi transportul, energia...

Tribunalul București dă undă verde judecării falimentului CITY Insurance

Tribunalul București dă undă verde judecării falimentului CITY Insurance
Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA) începe astăzi plățile către păgubiții CITY Insurance care au depus până la această dată cereri de plată. Potrivit plafonului de garantare reglementat de Legea nr....
Serviciul de email marketing furnizat de