x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum dă statul cu piciorul la venituri de 30 milioane de euro pe an

0
Autor: Giulia Anghel 07 Aug 2019 - 11:17
Cum dă statul cu piciorul la venituri de 30 milioane de euro pe an VICTOR STROE/JURNALUL NATIONAL FABRICA MOBILA MARGINENI. Detinutii de la Fabrica de Mobila de la Margineni sunt mai rentabili dec
Vezi galeria foto


Mai bine de jumătate de secol munca persoanelor încarcerate s-a desfăşurat organizat, iar o mare parte din producţie a ajuns la export. O industrie prosperă care a sucombat însă în 2008. Atelierele şi fabricile din închisori au fost abandonate, iar condamnaţii mai lucrează astăzi doar sporadic. În urmă cu doi ani Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) a prezentat un plan de redresare care presupune investiţii de 21,5 milioane de euro, întinse pe o perioadă de cinci ani, şi 10.000 de deţinuţi la lucru, după care industria ar intra pe profit.

 

Multiproduct a fost o companie de stat înfiinţată în anii 60 care folosea munca persoanelor condamnate pentru a-i califica şi a-i ajuta să se reintegreze în societate. După 1989 s-a transformat în  regie autonomă şi a funcţionat până în 2008, când a trecut din subordinea Ministerului Justiţiei, în cea a Autorităţii pentru Valorificrea Activelor Statului (AVAS), care a închis-o.

 

Multiproduct, pusă pe butuci

 

Societatea avea sucursale în cinci închisori şi folosea munca deţinuţilor pentru a produce mobilă, textile, confecţii metalice, împletituri. După ce în perioada 2000-2004 a avut profit net total de peste 10,6  milioane de lei, între anii 2005-2007, Multiproduct a înregistrat pierderi cumulate de 8,4 milioane de lei.

La Fabricile de mobilă de la Gherla şi Mărgineni lucrau atunci circa 1.200 de deţinuţi, în cea de confecţii de la Târgşor munceau 400, iar la întreprinderea de împletituri de la Poarta Albă, alţi 200. La acestea se adaugă şi întreprinderea de tâmplărie mecanică şi mici prelucrări de la Aiud. În timp ce fabricile aparţineau regiei, atelierele de producţie au rămas în sistemul penitenciar.

 

21,5 milioane de euro investiţi în cinci ani

 

FSANP a întocmit în urmă cu doi ani un plan de redresare a industriei. Proiectul prevede înfiinţarea de fabrici, ateliere sau hale în 36 de unităţi, unde s-ar putea produce confecţii textile şi metalice, încălţăminte, împletituri, mobilă, aparatură electrocasnică. Potrivit studiului de piaţă realizat de federaţie, circa 10.000 de deţinuţi erau apţi de lucru, iar numărul lor putea creşte cu încă 4.000 de persoane, ceea ce înseamnă circa 250-300 de condamnaţi în fiecare loc de detenţie.

10.000 de deţinuţi ar aduce venituri la buget de circa 30 milioane de euro anual

 

Planul de dezvoltare prevede investiţii totale în primul an de circa 2,4 milioane de euro şi ele sunt necesare pentru amenajarea spaţiilor de producţie, dotarea cu utilaje şi echipamente a patru penitenciare care au deja tradiţie în domeniu, la care se adaugă şi cheltuielile cu materia primă şi manopera. Alţi 3,6 milioane de euro ar trebui alocaţi în următorul an pentru şase penitenciare, iar în al treilea şi al patrulea an sumele investite se ridică la 12 milioane de euro pentru alte 20 de închisori. În ultimul an sunt luate în calcul şase penitenciare şi fonduri de 3,5 milioane de euro. Deşi proiectul a fost prezentat tuturor partidelor parlamentare, niciunul nu s-a arătat interesat.

 

„Acum doi ani ne-a venit ideea, am făcut o analiză de piaţă şi am demonstrat că este nevoie de anumite produse care se fac tradiţional în penitenciar, cum este mobila din lemn, foarte scumpă şi căutată. Apoi ne-am uitat la practica altor ţări şi am văzut că Ungaria are peste 20 de fabrici în penitenciare. Legislaţia prevede că o instituţie din sistemul justiţiei care vrea să achiziţioneze scaune, de exemplu, nu poate până nu întreabă penitenciarele dacă pot să le facă. Abia după ce primesc negaţie de la acestea au voie să caute alţi furnizori” Sorin Dumitraşcu, preşedinte FSANP

 

 

Munca în detenţie, irosită

 

Raportul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor arată că în perioada 2008-2018, aproximativ 30.657 de persoane închise au desfăşurat munci remunerate, cu o medie anuală de 2.500 de deţinuţi. Cu toate astea, activităţile au fost sporadice, veniturile obţinute relativ scăzute, iar deţinuţii au fost transportaţi la sediul companiei. Condamnaţii au lucrat în agricultură, construcţii şi asamblare de piese auto.

 

Veniturile totale din prestări servicii au fost de 386,8 milioane de lei, fără TVA, în perioada 2008-2018. Din acestea, 58,8 milioane de lei au fost câştigurile din 2018.

 

Cursuri de calificare, ateliere goale

 

Condamnaţii pot să înveţe astăzi o meserie în timpul executării pedepsei. Aceştia sunt încurajaţi să urmeze cursuri de calificare pentru care obţin şi un atestat, eliberat de AJOFM. Fiecare curs înseamnă 60 de puncte, care îi folosesc deţinutului la eliberarea condiţionată. În prezent însă acestea cuprind doar partea teoretică, practica în ateliere fiind aproape inexistentă.

 

Transportul la beneficiari, nerentabil

 

Deţinuţii au lucrat în fabrici şi ateliere organizate în interiorul penitenciarelor dar şi în afara închisorii, de regulă în construcţii şi agricultură. Însă munca la beneficiarii externi presupune costuri ridicate cu escorta, mijloacele de transport, punctele de lucru, acestea din urmă fiind greu de organizat.

„Un punct de lucru care iese cu mai puţin de 12 deţinuţi nu este eficient financiar pentru că ce câştigi dai pe pază, supraveghere, siguranţă, mâncare. Tocmai de aceea, acestea sunt eficiente dacă sunt în interior”, ne-a explicat Sorin Dumitraşcu

 

Cheltuieli mari, buget mic

 

În ultimii 30 de ani, penitenciarele au fost subfinanţate, fondurile alocate în fiecare an ajungând la doar 60% din necesar, iar veniturile din munca deţinuţilor reprezintă sub 5% din buget. Şi asta în timp ce cheltuielile anuale cu deţinunţii depăşesc un miliard de lei. O parte din câştigurile din munca deţinuţilor ajung la instituţie, iar cealaltă parte în conturile acestora. Legea prevede că fondurile care merg la buget nu pot fi folosite pentru salariile personalului, aceştia trebuind să fie alocaţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. La rândul lor condamnaţii îşi pot folosi o parte din câştiguri în timpul executării pedepsei, iar cealaltă parte după ieşirea din închisoare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   penitenciare,   munca,   detinuti

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Femeile, grav afectate de munca de acasă. 25% au vrut să renunțe la job

Femeile, grav afectate de munca de acasă. 25% au vrut să renunțe la job
Pentru 41% dintre femei echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit după începutul pandemiei de COVD-19 deoarece au trebuit să muncească peste program, iar activitățile casnice...

Nuclearelectrica solicită statului român să ajute la construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Nuclearelectrica solicită statului român să ajute la construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
Nuclearelectrica (SNN) vrea să încheie un acord cu statul român pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Prin acesta ar trebui să se stabilească modul de finanțare și mecanismele de sprijin...

A fost desemnat constructorul secțiunii 4 a Autostrăzii Sibiu - Pitești

A fost desemnat constructorul secțiunii 4 a Autostrăzii Sibiu - Pitești
Secţiunea 4 a Autostrăzii Sibiu - Piteşti, segmentul Tigveni - Curtea de Argeş, va fi proiectat și executat de societatea Porr Construct, în urma câștigării licitației, transmite Compania Naţională de...

Exporturile către Japonia au crescut cu 62% datorită Acordului EPA

Exporturile către Japonia au crescut cu 62% datorită Acordului EPA
România a exportat cu 62% mai multe produse în Japonia, în luna noiembre 2020, față de aceeași perioadă din anul anterior. Acest lucru este efectul Acordului de Parteneriat Economic Uniunea Europeană -...

Costul orar al forţei de muncă, în creştere cu peste 8,69% în trimestrul IV din 2020

Costul orar al forţei de muncă, în creştere cu peste 8,69% în trimestrul IV din 2020
Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în trimestrul IV 2020 o rată de creştere de 2,61% faţă de trimestrul precedent şi o rată de creştere de...

CFR alocă peste 22 de milioane de lei pentru reparații feroviare

CFR alocă peste 22 de milioane de lei pentru reparații feroviare
CFR investeste 22,1 milioane de lei pentru reparaţii la trei poduri şi podeţe din judeţele Sibiu şi Harghita, dar și la platforma staţiei Sibiu, prin înlocuirea aparatelor de cale...

Alungarea pensionarilor, ultima lovitură dată cercetării din România

Alungarea pensionarilor, ultima lovitură dată cercetării din România
Galerie Foto Guvernul a anunțat noua lege a interzicerii cumulului pensiei cu salariul ca pe o binefacere pentru România. Au mai încercat și alte guverne să impună o astfel de lege, dar s-au lovit de realitatea cruntă: în...

Gheorghe Flutur dă 45.000 €, ca să marcheze intrarea în polul sărăciei

Gheorghe Flutur dă 45.000 €, ca să marcheze intrarea în polul sărăciei
În timp ce premierul Cîţu este în război deschis cu bugetarii, cu sindicatele şi, în general, cu toţi cei care îi cer bani, pentru oamenii noii puteri austeritatea nu există. Oricând se mai găsesc nişte...

Cătălin Drulă: Raportul Corpului de Control spune că nivelul crescut al salariilor nu poate fi menținut decât dacă Metrorex își reduce personalul

Cătălin Drulă: Raportul Corpului de Control spune că nivelul crescut al salariilor nu poate fi menținut decât dacă Metrorex își reduce personalul
Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a anunțat că a fost finalizat Raportul Metrorex realizat de Corpul de Control. Liderul USR acuză că au fost manipulări ale cifrelor pentru a se obține majorarea...

Primele elicoptere H135 au fost livrate statului român

Primele elicoptere H135 au fost livrate statului român
Primele trei dintre cele şase elicoptere de tip H135 produse de Airbus Helicopters România au fost livrate către Inspectoratul General de Aviaţie. Următoarele sunt programate să fie gata...

Șase porţi biometrice, montate la Aeroportul Otopeni. Cum funcționează aceste scannere automate

Șase porţi biometrice, montate la Aeroportul Otopeni. Cum funcționează aceste scannere automate
Galerie Foto Șase porţi de control automat al paşapoartelor - Automatic Border Control (ABC) - care permit pasagerilor cu paşapoarte biometrice să treacă fără să mai stea faţă în faţă cu un poliţist de frontieră au fo...

Euro explodează. Un nou maxim istoric: 4,8784 lei

Euro explodează. Un nou maxim istoric: 4,8784 lei
Euro a atins joi al doilea maxim istoric pe piața din România, la 4,8784 lei, de la precedenta valoare de top - 4,8768 lei/euro, de miercuri. Anterior, euro atinsese maximul de 4,8750 lei pe 25 septembrie...

Românii vor energie electrică din resurse regenerabile

Românii vor energie electrică din resurse regenerabile
Circa 65% dintre români consideră că țara are suficiente resurse energetice regenerabiile, arată un studiu realizat de "România Durabilă". Este vorba despre Obiectivul de Dezvoltare Durabilă ODD 7 "Energie...

Undă verde pentru regele mall-urilor la Romexpo

Undă verde pentru regele mall-urilor la Romexpo
Curtea Constituțională a respins ieri, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de USR şi UDMR asupra legii prin care o suprafaţă de teren de 46 de hectare de la Romexpo Bucureşti trece din proprietatea...
Serviciul de email marketing furnizat de