România subvenţionează importurile din Polonia printr-o inginerie financiară sub pretextul de "ecologizare", totul cu scopul de a da de lucru la 650 de oameni. Şi pe parcurs îşi mai poluează şi propriii cetăţeni din Baia Mare.
Reţeta este simplă: Romplumb primeşte anual subvenţii pentru ecologizare pentru prelucrarea deşeurilor proprii. Anul trecut s-a propus acordarea sumei de 14,6 milioane de lei, subvenţia fiind de 470 de lei pe tonă. Ceea ce înseamnă un total de 31.087 tone prelucrate.
Numai că în 29 decembrie 2010, exact între Crăciun şi Revelion, Guvernul îşi aduce aminte că de fapt Romplumb a reciclat mai mult, aşa că a majorat subvenţia acordată până la 19,176 milioane de lei, ceea ce înseamnă 40.800 de tone.
Politicienii au tot acuzat anul trecut societatea că de fapt nu prelucrează propriile deşeuri, ci importă material din Polonia, pe care îl revinde.
Deputatul Gheorghe Zoicaş spunea în 13 decembrie 2010 că statul ar trebui să închidă Romplumb până îşi rezolvă problemele şi a început deja demersurile la Garda de Mediu şi Agenţia Naţională de Mediu. "Aici se procesează concentrat de plumb adus din Polonia, ca şi cum Baia Mare ar fi rampa de gunoi a Europei, după care duc înapoi lingourile rezultate. Ori îşi opreşte activitatea până la retehnologizare, pentru a nu mai emite noxe şi îşi trimit muncitorii în şomaj tehnic, ori să se închidă pentru totdeauna, că sigur nimeni nu va plânge după ea", declara Zoicaş, citat de Informaţia Zilei.
Compania nu neagă acest fapt, dar spune că aceste concentrate aduse din Polonia sunt amestecate cu deşeuri proprii şi la final iese marfa, adică plumb decuprat în concentraţie de 99,2-99,5% Pb. "Romplumb achiziţionează concentrate plumboase selective, din Polonia – minele Bukovno (...) Cheltuielile de ecologizare ale societăţii generate de procesul de reciclare a deşeurilor şi subproduselor plumboase se suportă de la bugetul de stat prin bugetul ministerului. Plumbul decuprat se obţine prin procedeul de topire reducătoare în cuptoare Watter Jacket, utilizând concentrate plumboase selective ca materie primă şi propriile subproduse şi deşeuri rezultate din fluxul productiv (zguri, mată, speiss-uri, prafuri volatile, scoarţe cupro-plumboase etc.) ca materiale recirculate", spune MEC la solicitarea Jurnalului Naţional.
Pe româneşte, subvenţia nu se foloseşte direct, ci în procesul de producţie, care necesită însă marfă din Polonia. Pentru acest an, Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern prin care vrea să acorde 17,7 milioane de lei. Adică echivalentul a 37.659 tone de deşeuri.
Numai că nota de fundamentare ce însoţeşte proiectul spune că Romplumb are o producţie anuală de circa 5.000 de tone. Ceea ce ridică semne de întrebare din moment ce în 2009 compania raporta o producţie de 3.490 tone de plumb decuprat iar, potrivit datelor din Monitorul Oficial, a primit 16 milioane de lei. Or, presa locală sugerează că instalaţia nu poate prelucra mai mult de 15-20.000 de tone de deşeuri pe an.
În acelaşi timp, compania face praf sănătatea oamenilor din zonă. Astfel, tot în vara anului trecut, 47 de copii de la o grădiniţă aflată la 150 de metri de companie au fost intoxicaţi cu plumb, 15 ajungând la spital. Fostul viceprimar Mircea Dolha acuza şi el că în anumite momente ale anului concentraţiile de plumb din atmosferă depăşesc de 8-10 ori limitele maxime admise.
Garda de Mediu Maramureş a monitorizat în mai 2010 emisiile timp de câteva săptămâni. "Valorile înregistrate au fost mult peste limita admisă. Acestea erau cuprinse în luna mai între 0,7 şi 16,5 micrograme pe metru cub", declara atunci Viorel Iancu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş.