Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jurnalul: Care consideraţi că va fi marea provocare a anului 2021?
Mihaela Mitroi: Deficitul și găsirea unor resurse pentru susținerea lui. Aceasta va fi, din punctul meu de vedere, principala provocare globală, nu doar a anului 2021, ci și a anilor următori. Toate guvernele lumii speră că își vor reface PIB-ul și că vor reveni la nivelul economic de dinainte ca pandemia să ”muște”. ”As pandemic bites” - nu știu dacă ați observat, dar este un titlu care tot revine în ultimele luni în știrile agențiilor. De ce văd în deficit principala provocare? Este pentru prima oară de la Marea Depresiune când, potrivit Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, atât economiile avansate, cât și cele emergente vor intra în recesiune. Economia mondială este așteptată să se contracte cu cel puțin 6%, posibil chiar mai mult în cazul unui al doilea lockdown, iar șomajul să ajungă la nivel global la 10%, ceea ce înseamnă că 360 de milioane de persoane au rămas sau vor rămâne fără serviciu. În plus, 1,6 miliarde de oameni din economia informală riscă, după cum spune Organizația Mondială a Muncii, să ”își vadă viețile distruse din cauza scăderii masive a orelor de muncă”. Cu alte cuvinte, în condițiile în care economia lumii nu se simte bine, consumul scade, schimburile comerciale au de suferit, fiecare stat este răspunzător pentru el însuși și este direct dependent de măsurile pe care le va lua, ca să își susțină afacerile și să reducă șomajul.
Mă gândesc, desigur, la proiecte care să atragă cât mai mulți bani din fondurile europene din pachetul pus la dispoziție de Uniunea Europeană – acei 750 de miliarde de euro despre care s-a tot vorbit și care sunt acum în dezbatere la Parlamentul European.
De unde ar putea veni relansarea?
Investițiile în infrastructură, care au acel efect foarte cunoscut de angrenare pe orizontală a mai multor industrii și care pot contribui la reducerea deficitului și redresarea PIB-ului, prin creșterea consumului și a numărului locurilor de muncă, ar trebui continuate, mai ales în condițiile în care România este deficitară din acest punct de vedere. Autostrăzile reprezintă doar 1% din drumurile publice și 5% din cele naționale, iar lungimea căilor ferate a scăzut cu peste 600 de kilometri în ultimii ani. Apoi, un rol esențial în relansare l-ar avea întărirea colectării și adoptarea unor strategii fiscale potrivite, care să vină să disciplineze piața și să susțină competitivitatea companiilor, asigurând, în acest fel, și un volum mai mare de venituri la bugetul de stat. Astfel, vorbim despre modernizarea și digitalizarea Fiscului, un proces care a avut un demaraj brusc în pandemie, care trebuie, însă, continuat. Și mă refer aici mai ales la conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, pas prin care autoritatea fiscală ar avea acces în timp real la vânzările efectuate de comercianți, și la adoptarea SAF-T-ului, o altă metodă prin care Fiscul poate identifica acele tranzacții cu risc de fraudă.
Impozitarea, o temă de discuţii în această perioadă...
Am lăsat pentru final zona fiscală, dat fiind că acesta este domeniul în care activez. Și voi anticipa o întrebare pe care am tot auzit-o lunile acestea – cresc sau nu impozitele? Răspunsul meu este categoric: impozitele nu ar trebui să crească. Și spun asta privind la ceea ce se întâmplă în țările vecine, dezvoltate sau emergente – niciuna nu crește impozitarea, dimpotrivă, toate vin cu măsuri de susținere atât a mediului de business – prin scăderea cotei impozitului pe profit, amânarea unor plăți, restructurarea unor impozite și transformarea lor în altele, mai blânde, menite să ajute capitalul local și să stimuleze crearea de locuri de muncă, menținerea cotelor reduse de TVA, dar și prin susținerea indivizilor – creșterea alocațiilor, spre exemplu. În concluzie, redresarea depinde de noi toți și nu poate aștepta. Businessurile sunt gata - este și instinctul de conservare și supraviețuire la mijloc. Statul trebuie doar să fie un antreprenor flexibil, rapid și să gândească pe termen mediu și lung.
Ajutoarele de stat, o soluţie
O altă pârghie utilizată de toate statele lumii în susținerea economiei ar fi ajutoarele de stat. Țintite atât către sectoarele lovite de pandemie, dar, mai cu seamă, către zonele care au potențial mare de creștere, ajutoarele de stat, mai ales cele acordate pentru creșterea numărului de locuri de muncă, joacă un rol important și în atragerea investițiilor străine, oferind acea stabilitate și predictibilitate atât de necesare atât întreprinderilor, cât și statului.
”Este momentul, deci, ca statul român să gândească precum un antreprenor și să identifice căi cât mai eficiente de a-și susține afacerile. Fiecare minut contează în această cursă contra cronometru.”
Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România
Citește pe Antena3.ro
