Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Controlate facute dupa bunul plac al inspectorilor sau sefilor din ANAF, portite procedurale care lasa in mod voit loc arbitrarului in activitatea inspectorilor fiscali, angajari pe ochi frumosi, lipsa unui plan coerent de masuri cu termene si responsabilitati pentru combaterea coruptiei, asa cum prevede legea etc. etc. Sunt doar cateva dintre neregulile gasit de inspectorii Curtii de Conturi a Romaniei la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) in urma unui control efectuat in perioada ianuarie martie 2012 la ANAF. In aceea perioada seful ANAF era Sorin Blejnar, acuzat de mai multi angajati ai Fiscului ca ar fi “regina spagilor' din Vama. In ciuda acestor acuzatii, Blejnar a fost demis de la conducerea Fiscului de abia dupa ce nu a reusit sa creasca incasarile bugetare cu doua miliarde de euro.
Subiectivismul, la mare pret in ANAF
Inspectiile fiscale se desfasoara dupa ureche si comporta un nivel ridicat de subiectivism, fiecare echipa de inspectorii procedeaza dupa bunul ei plac, se arata in raport. “Lipsa unor manuale sau ghiduri de control pentru principalele categorii de operatiuni si impozite' face ca inspectia fiscala sa fie conditionata de “flerul, experienta individuala si scrupulozitatea fiecarui inspector', se arata in raportul Curtii de Conturi a Romaniei. Fiecare inspector are propria maniera de control si poate sa-si fac singur regulile, ceea ce conduce la arbitrariu in activitatea de control, se mai precizeaza in raportul Curtii de Conturi. Din document mai rezulta ca lipsa unor proceduri si tematici clare si complete conduce la imposibilitatea constrangerilor inspectorilor fiscali sa realizeze controale de calitate si lasa o portita organelor de control ca in mod voit sa omita sa verifice anumite categorii de operatiuni. In plus, lipsa unor metodologii de control detaliate pune inspectorul in situatia de a realiza inspectia fiscala conform propriului rationament si mai ales conform indicatiilor sefului. In acest context, nu poate fi exclusa nici ipoteza in care unii sefi acorda subalternilor informatii superficiale sau rauvoitoare.
O firma sau un contribuabil poate fi inclus sau din contra scos de pe lista celor controlati, dupa bunul plac al unuia sau altuia dintre angajatii ANAF, potrivit celor constatate de Curtea de Conturi. “Procedurile si criteriile de selectie nu garanteaza includerea in planul de control a acelor contribuabili cu riscul fiscal cel mai mare', se arata in raportul Curtii de Control. Practic, se pot include in planul de control si alti contribuabili decat cei cu riscul fiscal cel mai mare sau in mod deliberat pot fi ocoliti rechinii cei mari pentru ca nu exista sisteme de control la nivelul ANAF care sa verifice calitatea selectiei firmelor sau persoanelor verificate. “Societatile evazioniste sau cele intrate in insolventa sau faliment pot fi in mod deliberat incluse cu intarziere in planul de control, existand riscul nerecuperarii de catre stat a prejudiciului', se arata in raportul de control.
Activitate dupa ureche, fara un plan coerent
Echipa Curtii de Conturi a constatat ca la ANAF nu a existat un plan coerent de masuri cu termene si responsabilitati. “In fapt, activitatea ANAF s-a realizat in mod obisnuit, fara a exista planuri detaliate de implementare a masurilor din Strategia Nationala Anticoruptie, pentru fiecare structura, directie, persoana responsabila', se arata in Raportul Curtii de Conturi. Echipa de Control a observat ca directiile de actiune cu importanta cruciala pentru combaterea coruptiei fie se afla in stadiu incipient, fie sunt nerealizate, in general progresele au fost realizate in domenii in care rezultatele din perspectiva coruptiei sunt foarte putin perceptibile si comensurabile.
Curtea de Conturi a constatat ca la nivelul conducerii ANAF nu au fost intreprinse in plan organizatoric masurile care sa garanteze implementarea in bune conditii a obiectivelor anticoruptie. Concret, la nivelul institutiei s-a realizat primul organism de organizare si monitorizare a masurilor din Strategia Nationala Anticoruptie, abia in iunie 2009, cu o mare intarziere. In plus, nu s-a realizat o impartire pe structuri, directii, persoane a sarcinilor si responsabilitatilor anticoruptie. Apoi, actiunile pentru implementarea masurilor anticoruptie s-au luat in marea majoritate la adoptarea unor decizii luate la nivel central, initiativa la nivel local a fost practic cvasiinexistenta.
Citește pe Antena3.ro
Angajari pe ochi frumosi
“Actualul sistem de recrutatea a personalului nu prezinta garantii suficiente privind integritatea, moralitatea si corectitudinea viitorilor functionari publici', scrie in raportul Curtii de Conturi. In document se precizeaza ca procedura de recrutare nu cuprinde o evaluare privind gradul de vulnerabilitate la coruptie a candidatului. Daca acest lucru ar fi fost stipulat clar o serie de angajati ai ANAF asupra carora planau susupiciuni de coruptie sau erau in anumite anchete nu ar mai fi putut fi adusi pe sistemul relatiilor in aceasta institutie publica. Totodata, nu exista proceduri operationale care sa precizeze in mod obiectiv conditiile in care se poate muta un functionar public dintr-un oras in altul, dintr-un post mai bun in altul mai putin si in acest mod se pot exercita presiuni si abuzuri din partea conducerii ANAF catre personalul de executie.
Evaziunea fiscala, consecinta a coruptiei de la Fisc
Orice forma de coruptie ANAF se repercuteaza asupra volumului de taxe si impozite incasate, se arata in raportul Curtii de Conturi. In document se mai precizeaza ca nivelul evaziunii fiscale poate reprezenta un barometru al gradului de vulnerabilitate la coruptie in cadrul ANAF. Evaluarile realizate de Institutul National de Statistica au plasat evaziunea fiscala la un nivel de 17-18% din PIB, pe de alta parte, analizele realizate la nivel international, precum studiile realizate de diferite institutii europene, de profesorul Friedrich Schneider sau de Institutul A T Kearney au estimat un nivel al economiei subterane si al evaziunii fiscale din Romania ce depaseste 30%. Totusi, intr-un mod paradoxal se observa ca ponderea functionarilor publici trimisi in judecata este redusa, sub 0,4% din totalul salariatilor ANAF, prin raportarea la numarul total de 27.026 de angajati ai ANAF la finele anului 2011. “Facem precizarea ca vulnerabilitatea poate sau nu sa conduca la coruptie, riscul de a se materializa fenomenul de coruptie fiind potential. Intrucat controlul Curtii de Conturi este unul post-factor, instrumentele de control si audit nu pot depista actiunea ilegala in timpul comiterii acesteia', se arata in documentul citat.
