Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Profesorul Dan Voiculescu atrage atenția guvernanților că statul român trebuie să investească 50 de miliarde de euro în economie, pentru recuperarea rapidă a pierderilor generate de criza economică ce va succeda pandemia de coronavirus. Iar această investiție nu ar avea doar rolul de a depăși criza, ci reprezintă pentru România o uriașă oportunitate ca, în câțiva ani, să devină una din primele opt economii ale Uniunii Europene. Voiculescu le arată celor de la Guvern nu mai puțin de opt surse de finanțare pentru atragerea acestor fonduri, toate aflate la dispoziția statului român.
Criza economică generată de pandemia de COVID-19 va determina reașezări majore în cadrul Uniunii Europene, precum și în întreaga lume, susține, pe blogul personal, profesorul Dan Voiculescu, iar statele care vor acționa inteligent și rapid, investind în infrastructură și în clasa de mijloc își vor recupera rapid pierderile și vor deveni forțe ale economiei mondiale, din punctul de vedere al ritmului de dezvoltare.
Profesorul Voiculescu subliniază că, în acest context, „România are o oportunitate excepțională – de tipul celor care apar o dată la cincizeci sau la o sută de ani – de a ajunge, în câțiva ani, între primele 7-8 economii ale Uniunii Europene”. În acest sens, statul român trebuie să investească rapid în economie, Dan Voiculescu atrăgând atenția că sursele de finanțare se află la dispoziția noastră.
Sursele de finanțare
Aceste surse de finanțare sunt prezentate, schematic, pe blogul profesorului Dan Voiculescu. Astfel, suma de 483 de milioane de euro poate fi asigurată de la Comisia Europeană, „prin renunțarea, în acest an, la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale”. O a doua sursă de finanțare, în sumă de 637 de milioane de euro, reprezintă avansul la fonduri structurale date la începutul lunilor martie și aprilie. „Prin inițiativa SURE, UE a fost constituit un buget de 100 de miliarde de euro pentru salvarea locurilor de muncă. Fiecare stat poate primi fonduri în funcție de programele naționale pe care le dezvoltă. Ținând seama de situația concretă a României, am putea accesa cel puțin 5 miliarde de euro din acest fond, dacă acționăm rapid, organizat și inteligent”, mai arată profesorul Voiculescu. Amintim, în acest sens, că, la începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a venit cu această soluție pentru statele care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul, iar oamenii își vor putea plăti, în continuare, chiria, facturile și produsele alimentare.
Banca Europeană pentru Investiții reprezintă o altă sursă de finanțare identificată, care a pus la dispoziția guvernelor naționale suma de 40 de miliarde de euro, pentru situațiile în care sunt necesare lichidități pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Profesorul Dan Voiculescu estimează că cel puțin două miliarde de euro din aceste fonduri ar putea ajunge în România.
Alte câteva zeci de miliarde de la BCE
O altă sursă de finanțare o reprezintă Fondul European de Investiții, care pune la dispoziție, pentru garanții guvernamentale destinate IMM-urilor, aproximativ un miliard de euro, iar în cadrul programului de achiziții urgente în pandemie, Banca Centrală Europeană a rezervat pentru statele membre suma de 750 de miliarde de euro pentru achiziții urgente. „Între 20 și 30 de miliarde de euro ar putea fi investite în România”, mai arată Dan Voiculescu.
Profesorul mai adaugă faptul că România are acces la Fondul de Solidaritate, pus la dispoziție de Uniunea Europeană, pentru a acoperi urgențele în domeniul sănătății publice, în sumă de 800 de milioane de euro în anul 2020. Mai mult, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții deblochează aproximativ 1,6 miliarde de euro pentru a încuraja investițiile în sectorul agriculturii și al bioeconomiei, în contextul pandemiei de coronavirus.
Profesorul mai adaugă faptul că România are acces la Fondul de Solidaritate, pus la dispoziție de Uniunea Europeană, pentru a acoperi urgențele în domeniul sănătății publice, în sumă de 800 de milioane de euro în anul 2020. Mai mult, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții deblochează aproximativ 1,6 miliarde de euro pentru a încuraja investițiile în sectorul agriculturii și al bioeconomiei, în contextul pandemiei de coronavirus.
Unde ar trebui să fie investiți acești bani
Trăgând linie, Dan Voiculescu arată că „dacă autoritățile române acționează inteligent și foarte rapid, pot aduce imediat în economia națională până la 50 de miliarde de euro, schimbând destinul acestei națiuni”. Iar nu doar a face rost de acești bani este important, ci și modul în care urmează să fie cheltuiți. Profesorul Voiculescu vine și cu două exemple concrete de investiții esențiale. Primul exemplu constă în investirea a două miliarde de euro în silozuri pentru cereale, „alocare ce ar permite României să câștige sume importante prin vânzarea cerealelor la prețuri net superioare celor la care vinde astăzi, recuperându-se inclusiv investiția în aceste facilități de depozitare”. Al doilea exemplu constă în investirea sumei de 20 de miliarde de euro, care să fie alocate pentru construcția de autostrăzi. Suma poate fi, ulterior, recuperată prin concesionarea serviciilor.
„Ambele exemple se pot concretiza rapid și ar reprezenta o esențială injecție de capital în economia României. Alte astfel de investiții profitabile vor asigura rapid locuri de muncă și relansarea economică. Pe lângă infrastructură și agricultură, domeniile prioritare pentru investiții ar trebui să fie cercetarea, turismul și biotehnologia. În schimb, dacă aceste sume nu vor fi atrase rapid în economia noastră, vom pierde o ocazie de dezvoltare unică și ne vom zbate între 3 și 5 ani doar pentru a recupera pierderile înregistrate din cauza pandemiei”, atrage atenția profesorul Dan Voiculescu.
„Ambele exemple se pot concretiza rapid și ar reprezenta o esențială injecție de capital în economia României. Alte astfel de investiții profitabile vor asigura rapid locuri de muncă și relansarea economică. Pe lângă infrastructură și agricultură, domeniile prioritare pentru investiții ar trebui să fie cercetarea, turismul și biotehnologia. În schimb, dacă aceste sume nu vor fi atrase rapid în economia noastră, vom pierde o ocazie de dezvoltare unică și ne vom zbate între 3 și 5 ani doar pentru a recupera pierderile înregistrate din cauza pandemiei”, atrage atenția profesorul Dan Voiculescu.
Un alt semnal, referitor la interzicerea exporturilor de cereale, a fost deja materializat
Nu este pentru prima dată, de la începutul acestei crize, când profesorul Dan Voiculescu face un apel către guvernanți să ia măsuri concrete pentru salvarea economiei. În 3 aprilie, acesta le-a cerut președintelui României, Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban, vicepreședintelui Senatului, Titus Corlățean, președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, precum și directorilor SRI și SIE, Eduard Hellvig și Gabriel Vlase, să coaboreze „pentru promovarea unui act normativ și a deciziilor subsecvente prin care să se interzică exportul de produse alimentare, inclusiv cereale și materii prime, pentru o perioadă de un an”, atrăgându-le atenția că au responsabilitatea prevenirii crizei alimentare în România.
Ulterior, prin Ordonanță Militară, Guvernul a decis interzicerea exportului de cereale, măsură salutată de Dan Voiculescu. „Pentru a depăși criza sanitară și economică fără precedent cu care ne confruntăm, este fundamentală capacitatea fiecărui cetățean, dar mai ales a celor care exercită înalte responsabilități publice, de a pune interesele naționale strategice deasupra oricăror alte considerente. Atașamentul real și profund față de propria țară ne ajută ca, în momentele de cumpănă, să depășim orice mize personale și să acționăm solidar pentru binele propriei națiuni”, scria, la acel moment, profesorul.
Ulterior, prin Ordonanță Militară, Guvernul a decis interzicerea exportului de cereale, măsură salutată de Dan Voiculescu. „Pentru a depăși criza sanitară și economică fără precedent cu care ne confruntăm, este fundamentală capacitatea fiecărui cetățean, dar mai ales a celor care exercită înalte responsabilități publice, de a pune interesele naționale strategice deasupra oricăror alte considerente. Atașamentul real și profund față de propria țară ne ajută ca, în momentele de cumpănă, să depășim orice mize personale și să acționăm solidar pentru binele propriei națiuni”, scria, la acel moment, profesorul.
„Dacă aceste sume nu vor fi atrase rapid în economia noastră, vom pierde o ocazie de dezvoltare unică și ne vom zbate între 3 și 5 ani doar pentru a recupera pierderile înregistrate din cauza pandemiei” – Dan Voiculescu
Citește pe Antena3.ro
