Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creşterea economică a României va fi între 6 şi 7% în acest an, estimează preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Acesta a menționat că investiţii publice din acest an se ridică la 5,5% din PIB.
'Eu cred că, într-adevăr, creşterea va fi între 6 şi 7% în 2021. Este posibil să avem şi 7%. Există rebound-ul economic, există investiţii publice în acest an alocate prin buget, de 5,5% din PIB, mai mult decât în anul trecut. Economia este mai rezilientă decât se credea. Este de văzut pentru că noi tot judecăm numai în culori negre economia românească. Iar eu observ şi o efervescenţă antreprenorială. Deci, există aşa ceva. S-a creat o masă critică în economia noastră din acest punct de vedere: deficit bugetar în jur de 7%, deficitul cash. Industria financiară poate sprijini mai mult sectoare vitale, de pildă agrobusniss-ul unde finanţarea viza mai mult nevoi de lichiditate şi nu investiţii. Aşa s-a întâmplat în anii recenţi. Trebuie să ne ghidăm după investiţii. Realitatea este că băncile preferă încă mult obligaţiunile guvernamentale. Este greu să investeşti. Asta înseamnă 'due dilligence', trebuie să faci analiză serioasă ca să finanţezi investiţii", a spus acesta.
Acesta este nemulțumit de întârzierea înființării Băncii de Dezvoltare, iar Bursa de la București trebuie să ajute mai mult economia prin listarea pe piața de capital a mai multor companii. Totodată, PNRR poate ajuta ca investițiile publice să ajungă la peste 7% din PIB.
"Trebuie grăbită Banca de Dezvoltare, prea întârziem cu constituirea acestei bănci de dezvoltare. Şi Bursa şi ea poate ajuta mai mult economia prin listări noi. PNNR-ul, care este o temă mare şi trebuie să fie şi pentru industria financiară, poate duce investiţiile publice în România la peste 7% din PIB în anii ce vin şi poate mări creşterea potenţială medie a PIB-ului între zero şi 1% din PIB. În fine, inflaţia creşte şi în România. Nu este un fenomen românesc, este un fenomen european. Se vede şi în America pentru că este un rebound care nu avea cum să nu se vadă şi în rata inflaţiei. Nu puteai să ai un rebound foarte mare şi inflaţia să scadă. Nu se putea acest lucru. Corecţia bugetară macroeconomică va fi graduală şi este important şi pentru industria financiară", a explicat Dăianu.
Totodată, el este de părere că România ar putea intra în anticamera zonei euro în intervalul 2025-2026, iar în zona euro în 2028-2029. Datoria publică s-ar putea stabiliza la 55% din PIB în anii următori.
"Vom atinge probabil deficit de 3% în 2024, nu numai pentru că există procedură de deficit excesiv, pentru că trebuie să avem această corecţie. Nu vom putea să persistăm cu deficite foarte mari, iar eu cred că datoria publică se poate stabiliza la 55% din PIB, în următorii ani. Cât priveşte intrarea în zona euro, în anticamera ERM II 2025-2026, zona euro 2028-2029", precizează economistul.
În același timp, trebue crescute baza de impozitare, conformarea şi eliminarea unor portiţe.
"Baza de impozitare trebuie crescută şi la noi, alături de buna conformare şi eliminarea unor portiţe. Nu ştiu cum se va realiza pentru că sunt şi interese împotriva eliminării acestor portiţe care iar creează o mare inechitate pentru că cei care plătesc şi nu beneficiază de portiţe".
Citește pe Antena3.ro
