Daniel Dăianu: Economia e pe picior de război

Statul român trebuie sa demareze urgent 10-12 mari proiecte de infrastructură utilizând fonduri europene pentru a putea trece peste criza economică mondială cu daune colaterale cât mai mici, consideră profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe al României şi actual europarlamentar.

El a precizat că România poate folosi anual 4 miliarde de euro pentru infrastructură. "Nu ne putem permite să facem de la buget ceea ce alţii vor face, nu avem condiţiile bugetare din Germania şi Spania, care au avut excedente în ultimii ani. Dacă vom avea o creştere mai mică, de 3-4%, scad şi veniturile. Va fi o acrobaţie, cum să evităm cercurile vicioase ca să nu scădem prea mult cheltuielile şi să nu afectăm cererea".

FONDURILE EUROPENE CA MĂSURĂ ANTI-CRIZĂ
România trebuie să profite de noua facilitate a Comisiei Europene care se gândeşte să simplifice procedurile pentru accesarea fondurilor structurale. ţara noastră poate accesa anual 4 miliarde de euro pentru investiţii masive în infrastructură. "Nu putem folosi bugetul anti-criză, dar fondurile europene da" spune Dăianu. şi asta deoarece, pe fondul problemelor pe care firmele le au cu plata obligaţiilor bugetare, ar duce la deficite bugetare foarte mari, de 6-7%, noi scăderi de rating, dar şi inflaţie mare, scumpiri, în contextul în care aproape toate celelalte state din jurul nostru îşi vor scădea inflaţia. Nici UE nu are interesul ca Estul Europei, cea mai dinamică parte a continentului în privinţa creşterii economice, să intre în recesiune. "în privinţa fondurilor UE, la nivelul premierului, oricare ar fi el, trebuie să existe o echipă-şoc, care să urmărească progresul proiectelor din două în două zile, pentru a beneficia cât mai repede de banii pentru marile proiecte de infrastrucură" a mai declarat Dăianu.

REGIM CAZON
"Economia întregii Europe e pe picior de război prin măsurile luate de stat", iar Dăianu recomandă un regim cazon, intolerant faţă de indisciplină şi incompetenţă.
De asemenea, autorităţile române ar trebui să poarte discuţii la nivel înalt cu conducerile centrale ale companiilor energetice care activează în România, astfel încât acestea să îşi reducă profiturile realizate din România, şi astfel să uşureze presiunea pe scumpiri. "Statul român n-are clauze de protecţie pe timp de criză în privinţa privatizărilor făcute în energie, la petrol, gaze, electricitate. Acum trebuie ca autorităţile de reglementre să vorbească cu directorii Gaz de France, Enel referitor la profituri" a spus Dăianu.

PROBLEME ARZĂTOARE
Următorul Guvern trebuie să rezolve 4 probleme arzătoare imediat ce o să fie numit. Prima este bugetul, care trebuie să fie contruit pe premise realiste (creştere economică de 3-4%), cu ţinte realiste, dar şi cu o flexibilitate pentru  a fi modificat deoarece "în perioda următoare, situaţia de va deteriora". De asemenea, autorităţile ar trebui să gândească un mecanism care să dea drumul la creditare. iar fondurile comnunitare să fie absorbite foarte repede. în plus, România trebuie să realizeze aranjamente cu BCE, Banca Mondială sau Banca Europeană de Investiţii, "pentru ca în caz de nevoie să ai centura de siguranţă".
"Vor fi presiuni foarte mari pe buget. Dacă economia nu va tura la ritmul prognozat, atunci va exista un deficit la bugetul asigurărilor sociale. Or, în acest caz în primul rând  trebuie să eliminăm risipa" a mai spus el.

FĂRĂ SPECULAŢII PE CURS
România ar putea să interzică vânzarea în lipsă a valutei, aşa cum a făcut Grecia, iar Comisiei Europene i s-a cerut o poziţie clară deoarece speculatorii pot destabiliza economiile emergente, cum e a noastră prin căderea cursului faţă de euro sau dolar. De asemenea, reprezentanţii marilor state din UE trebuie, aşa cum au cerut grupurilor bancare din statele lor să deschidă linii de finanţare pentru propriile economii, trebuie ceară deschiderea de finanţare şi pentru filialele din Estul Europei, inclusiv România, deoarece au "scos profituri imense din această zonă".

De asemenea, fostul ministru atrage atenţia asupra atitudinii duplicitare a băncilor din România. "Nu pot cere statului să subvenţioneze dobânda la IMM-uri şi apoi să aştepte statul la colţ cerând dobânzi mai mari la titlurile de stat. Mai ales că băncile mame sunt capitalizate tot de stat acasă la ele în ultima vreme" a spus Dăianu. Acestea trebuie să reducă marjele de profit în cazul dobânzii date la depozite şi celei la credite.