Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zeci de români sunt îngropaţi în datorii, iar câteva sute se sinucid anual. Oamenii nu găsesc soluţii să se salveze după ce recuperatorii le bat la uşă să le ia casele, deşi există mai multe legi, votate şi publicate în Monitorul Oficial. Sunt date ca să fie, nu se pot aplica, sunt prost gândite şi se contrazic între ele.
Românii ameninţaţi cu executarea silită nu mai ştiu încotro să o ia. Să meargă în instanţă şi să apeleze la darea în plată? Poate dura ani şi există riscul ca judecătorii să dea dreptate băncii. Să apeleze la falimentul personal? Legea nu funcţionează de doi ani, iar normele de aplicare, publicate recent, nu limpezesc deloc situaţia. Să dea locuinţa băncii, să meargă la primărie şi să ceară să locuiască cu chirie în casele statului, potrivit modificărilor publicate recent la Legea Locuinţei? Ajung la mâna primarului pentru că în lege nu se spune care este venitul minim până la care statul îţi subvenţionează chiria şi nici ce se întâmplă dacă primăria nu are suficiente case pentru numărul solicitărilor.
Legea locuinţei, neclară în părţile esenţiale
Pe 23 iunie a intrat în vigoare legea nr 143/2017, care modifică legea locuinţei. Noul act normativ stipulează că persoanele care sunt evacuate din casele lor pentru că nu-şi mai pot plăti ratele la credit, ar putea solicita o casă de la primărie sau ar putea rămâne în locuinţa executată silit, contra unei chirii de maximum 10% din venituri. Aceasta casă de sprijin este o "locuință cu o suprafață utilă de cel mult 100 mp, care se atribuie cu chirie unor persoane sau familii care au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuințele proprietate personală, în urma neachitării obligațiilor contractuale prevăzute în contracte de credit ipotecar, și a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile piețe", cum se prevede în lege. Problema este că actul normativ nu defineşte care este venitul maxim de la care nu se mai poate acorda o astfel de locuinţa de sprijin şi lasă această clarificare la latitidinea primăriilor. În plus, nu se prevede nici ce se întâmplă dacă autorităţile locale nu dispun de suficiente locuinţe şi nici care este termenul legal maxim pînă la care oamenii vor primi aceste case.
Falimentul personal e tot de neaplicat
Legea a intrat în vigoare încă de acum doi ani, dar nu a putut fi aplicată din cauză că nu existau normele care să explice cum să funcţioneze acest mecanism. Abia săptămâna trecută, guvernul a publicat aceste norme, însă şi acum există neclarităţi care ar putea bloca aplicarea ei. În esenţă, actul normativ prevede că insolvenţa persoanelor fizice va putea fi soluţionată în trei moduri: pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau prin procedură simplificată. Cea mai mare problemă este că nici acum nu se știe cum vor funcționa comisiile de insolvență și dacă Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor le va putea înfiinţa până la 1 august.
Planul de rambursare ţine cont de valoarea coșului minim lunar de consum, calculat de Institutul Național de Statistică. Însă, instituţia nu mai calculează acest coş de mulţi ani
Insolvenţa pe bază de plan de rambursare a datoriilor este o procedură administrativă şi se aplică atunci când persoanele fizice care nu-şi mai pot plătii datoriile au o situaţie financiară care nu e compromisă în mod iremediabil. Insolvenţa prin lichidare de active va putea fi cerută atunci când procedura pe baza planului de rambursare nu poate fi îndeplinită.
În ceea ce priveşte procedura simplificată de insolvenţă, aceasta va fi accesibilă dacă suma totală a datoriilor persoanei fizice este de cel mult zece salarii minime pe economie.
Darea în plată, blocată în instanţe
Legea dării în plată este în vigoare fiind promulgată şi aprobată de Parlament, dar este aproape nefuncţională. După ce Curtea Constituţională a decis că Legea privind darea în plată este constituţională doar în măsura în care ar fi intervenit impreviziunea pe parcursul contractului lupta dintre clienţi şi bănci s-a mutat în instanţă. Cum procesele necesită timp şi bani şi durează ani de zile, soluţia nu este prea convenabilă celor care se află în executare silită.
Din cele 3.147 de dosare de dare in plată aflate în prezent pe rolul instanţelor din toată ţara numai 132 au fost soluţionate până acum, potrivit datelor existente pe portal.just.ro. Dintre acestea, 59 de decizii definitive sunt favorabile împrumutaților, iar 73 în favorabile băncilor
Situaţie deciziilor definitive pe fiecare bancă în parte
Uite legea, nu e legea
Prima iniţiativă care şi-a propus să-i ajute pe cei care nu mai puteau achita ratele la bancă a fost o ordonaţă de urgenţă, dată în iunie 2014. Nu s-a putut aplica pentru că a fost croită prost de la bun început. Aceasta prevedea că datornicii cu venituri până-n 2.200 lei brut pe lună să beneficieze de o scădere a dobânzii cu până la 35% pentru doi ani şi, ulterior, de o deducere fiscală de maxim 900 de lei din venitul lunar impozabil. Cum aceste reduceri au presupus prelungirea duratei creditului, iar datoria creştea, oamenii au fost reticienţi, la fel şi bancherii. Nici măcar un rău platnic nu a apelat la această soluţie din iunie 2014 şi până în aprilie 2017, când ordonanţa a fost anulată de Parlament.
