x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie De ce au nevoie ruşii de România?

De ce au nevoie ruşii de România?

02 Mar 2010   •   00:00
De ce au nevoie ruşii de România?
Sursa foto: Konstantin Chernichkin/Reuters

Rusia ar putea face economii serioase de bani dacă traseul South Stream va trece prin România în locul Bulgariei, potrivit experţilor din domeniul energiei. Adevărata diferenţă la alegerea ţării noastre sau a vecinilor de la sud se va face la negocierile în privinţa tarifelor de tranzit. România poate profita de situaţie pentru a aduce în discuţie obţinerea de tarife reduse la gazele importate din Rusia.



"Avantajele pentru ei sunt clare, traseul South Stream fiind mai scurt cu 100 de kilometri submarini şi 180 de kilometri pe uscat în cazul în care Rusia va realiza gazoductul prin România", ne-au declarat surse din cadrul Ministerului Economiei.

Agenţia bulgară de ştiri Focus News scria că Bulgaria a încercat să obţină mai multe beneficii din trecerea gazoductului South Stream pe teritoriul său, iar ultima încercare este dorinţa de a creşte tarifele de tranzit al gazului rus.

Acum, Gazprom plăteşte Bulgargaz 1,7 dolari pe mia de metri cubi de gaz transportată 100 de kilometri. Însă vecinii bulgari au văzut că Ucraina primeşte în 2010 2,78 dolari pe mia de metri cubi pompaţi 100 de kilometri. Bulgarii uită, însă, să menţioneze că primeşte şi gazul metan cu un bun discount de la Gazprom.

"South Stream este la stadiul de proiectare, iar asta înseamnă că poate lua orice direcţie şi să treacă prin Bulgaria, România sau orice altă ţară. Totul va depinde care cerinţe privind tranzitul vor conveni Rusiei şi partenerilor ei europeni, în primul rând Italiei", spune Gennady Shmal, preşedintele Uniunii Industriaşilor Ruşi din Petrol şi Gaze. Insistenţa Sofiei ca Gazprom să plătească taxe de tranzit mai mari este unul dintre motivele pentru care Rusia ia în calcul realizarea terminalului în România.

Potrivit Georgian Daily, Guvernul bulgar are dubii în privinţa South Stream, iar răspunsul Gazprom de invitare a României este parte a tacticii ruse "divide şi controlează". Premierul Boiko Borissov a cerut un audit care să arate dacă South Stream este în concordanţă cu interesele bulgare şi scopurile UE. Alte probleme sunt legate de regimul de proprietate a noului gazoduct. Constituţia bulgară menţionează faptul că statul deţine proprietatea sistemului de transport al gazelor, în vreme ce Gazprom doreşte să fie proprietarul.

În România, regimul juridic dă posibilitatea Gazprom să fie proprietarul eventualului segment al South Stream şi să deţină majoritatea şi în cadrul depozitelor de gaze nou construite. Acestea vor fi operate, însă, de Transgaz şi, respectiv, Romgaz.

Ieri, însă, evenimentele au căpătat o altă turnură, după ce Adriean Videanu a anunţat că doar Transgaz ca societate comercială a primit invitaţia, nu şi statul român.

Secretarul de stat Tudor Şerban a spus chiar că, de fapt, discuţiile cu Gazprom au fost numai despre "locul pe unde conducta va trece prin Marea Neagră şi a le pune la dispoziţie o serie întreagă de măsurători, informaţii pe care le avem".

10 DEPOZITE NOI
În cazul în care gazoductul ar trece prin ţara noastră, ruşii ar avea şi un alt avantaj: se pot realiza depozite foarte mari pentru a înmagazina vara gazul transportat, când cererea e scăzută, şi a-l vinde iarna în Occident, când este scump.

De altfel, ruşii au planuri mari şi în acest sector împreună cu partea română. Videanu a anunţat că, pe lângă colaborarea în cazul depozitului Roman-Mărgineni, Romgaz a identificat alte 9-10 zăcăminte depletate care vor fi analizate împreună cu partenerii ruşi pentru realizarea de depozite. Videanu crede că va construi împreună cu Gazprom depozite cu capacităţi între 2 şi 6 miliarde de metri cubi. Astfel, capacităţile adiţionale de stocare a gazelor vor creşte cu 50%-150%, având în vedere că acum România are depozite de 4 miliarde de metri cubi.

×
Subiecte în articol: economic Rusia parteneriat gaze naturale