De ce trebuie să scadă CAS

România este printre ţările UE cu cele mai mici încasări din taxele pe muncă, deşi cotele de contribuţii sunt mari.
Statistica Uniunii Europene arată că România nu reuşeşte să adune din taxele pe forţa de muncă decât 40% din PIB, faţă de 51%, cât este media în UE. Explicaţia este simplă. Firmele nu-şi plătesc aceste taxe pentru că valoarea acestora este foarte mare şi preferă să lucreze cu angajaţi la negru. Cea mai importantă taxă pe forţa de muncă este CAS, cota cumulată de CAS în România plătită de angajator este de 45%, dar colectarea se situează undeva la 32%, din cauza muncii la negru şi diverselor scutiri de CAS pentru anumite categorii de persoane. În afară de CAS, firmele româneşti mai achită pentru angajaţi şi contribuţii la şomaj, la sănătate şi la alte fonduri speciale. Cele mai ridicate valori ale taxelor pe forţa de muncă în 2012 s-au înregistrat în Suedia (58,6%), Olanda (57,5%), Austria (57,4%) şi Germania (56,6%), iar cele mai scăzute în Bulgaria (32,9%), Malta (34,6%), Cipru (37,1%) şi Marea Britanie (38,9%), potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). 

Noi locuri de muncă
Prin reducerea CAS cu 5% la angajatori, guvernul român vrea să aducă în economia fiscalizată o parte din locurile de muncă din economia neagră. În acest fel şi sumele încaste din impozitarea forţei de muncă vor creşte pe termen mediu, deşi contribuţia va scădea. Implementarea acestei măsuri va determina  “creşterea fondurilor rămase la dipoziţia angajatorului, surse care pot fi folosite pentru crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la creşterea bazei de calcul a contribuţiilor sociale. De asemenea, va duce la creşterea numărului de contribuabili, implicit la eficientizarea raportului contribuţii”, se arată în motivarea la proiectul de Lege pentru modificarea Codului Fiscal, publicată de Ministerul Finanţelor. Impactul social va fi “crearea de noi locuri de muncă, diminuarea fenomenului muncii neformalizate şi implicit asigurarea prestaţiilor acordate din sistemele de asigurări sociale (servicii medicale, indemnizaţii pentru boală şi maternitate, indemnizaţii de şomaj, pensii)”, se mai arată în documentul citat.

Impactul bugetar
Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale va avea un impact negativ asupra bugetului general consolidat calculat la o medie anuală de 4,409 miliarde lei, în următorii cinci ani.
În 2014, impactul este estimat la minus 850 milioane lei, în 2015 la minus 4,86 miliarde lei, în 2016 la minus 5,206 miliarde lei şi în 2017 şi 2018 la minus 5,564 miliarde lei. Aceşti bani vor fi însă compensaţi. Anul viitor, impactul negativ va fi compensat prin creşterea veniturilor bugetare încasate ca urmare a implementării de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a măsurilor de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare şi de creştere a gradului de conformare voluntară, atât la declarare, cât şi la plată. Compensarea va veni, potrivit iniţiatorilor proiectului de Lege, şi din creşterea pe termen mediu a obligaţiilor la bugetul general consolidat ca urmare a efectelor de multiplicare economică determinate de această măsură, ce decurg din creşterea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă. Premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va transmite astăzi Parlamentului proiectul privind reducerea CAS cu cinci puncte procentuale pentru angajator, adăugând că se aşteaptă ca în Parlament să se dea “un vot cvasi-unanim” acestui proiect.