Doar 3 din 100 de români, scoși din foame de triplarea salariilor

Doar trei români din 100 au ieşit din sărăcie din anul 2010 şi până acum, rata excluziunii sociale coborând de la 18% la 15%. După acest criteriu, ne menţinem în continuare pe cea mai slabă poziţie din UE, deşi am avut nu numai cea mai mare creştere economică, dar şi cea mai puternică majorare la capitolul venituri, de aproape trei ori în ultimii nouă ani. Multe joburi sunt retribuite la limita de jos a câştigurilor, iar specialiştii arată către structura producţiei şi exporturilor, orientate către activităţile cu valoare adăugată mică.

România a înregistrat anul trecut o creştere substanţială a salariului minim lunar brut, de la 1.900 lei (408 euro) la 2.080 lei (446 euro). Astfel, am depăşit Letonia, care a rămas la 430 euro pe lună şi ne apropiem de Ungaria, unde salariul minim a urcat cu 4,39%, până la 464 euro. Cu excepţia Letoniei, numai Bulgaria (286 euro) are un nivel mai mic decât România, conform datelor centralizate de Eurofound.

Cele mai mari salarii minime din UE se regăsesc în Luxemburg (2.071 euro), Irlanda (1.656 euro), Olanda (1.615 euro), Belgia (1.594 euro), Germania (1.557 euro).

La noi, 2019 a adus o majorare de 9,36% comparativ cu anul precedent. Avansuri mai puternice au raportat numai Lituania (38,75%), Spania (22,3%), Grecia (10,91%), Bulgaria (9,81%) şi Croaţia (9,48%).

Leafa nu ne trece pragul

Salariul minim brut a urcat considerabil în România ultimilor ani, dar aceasta nu reuşeşte să îi scape de grijile materiale pe cei care muncesc. Din 2010, anul de vârf al crizei mondiale, şi până în 2019, am consemnat un avans de 180%, cel mai mare din UE. Pe locurile următoare se află Bulgaria (114%) şi Lituania (104%). Două state membre au înregistrat declinuri în acest interval, Grecia (-16%) şi Belgia (-3%), în timp ce Malta şi Olanda au urcat foarte puţin (1%).

Uniunea Europeană a stabilit pragul de risc al sărăciei la 60% din venitul disponibil mediu echivalat. Prin urmare, a fi în pericol de sărăcie înseamnă a avea un venit semnificativ mai mic decât cel al populației în ansamblu, situație care poate duce la excluderea socială. Salariul mediu brut era de 5.196 de lei, iar cel net, de 3.179 de lei în noiembrie 2019, cea mai recentă lună pentru care există date la Institutul Naţional de Statistică (INS). Pragul excluziunii sociale, aferent acestor cifre, se situează la 3.118 lei brut sau 1.907 lei net.

Citește pe Antena3.ro

Cel puțin patru turiști străini au murit după o otrăvire în masă, în Asia. Ultimul deces confirmat este al unei tinere de 19 ani

Nevoiaşii Europei

România avea în 2018 un procentaj de 15,3% din total, angajaţi aflaţi în această situaţie. Este cea mai mare cotă din spaţiul comunitar, care are o medie de 9,5%. Cel mai bine stă Finlanda, cu numai 3,1% „săraci cu salariu”. Şi în 2010 eram „lideri” în acest clasament, cu 17,9%, pe atunci media UE fiind de 8,4%, potrivit datelor Eurostat.

Potop de munci necalificate

Din cei peste 5 milioane de angajaţi români, circa 2 milioane încasează în jurul salariului minim, după estimările organizaţiilor patronale. Ei derulează în principal activităţi cu grad scăzut de calificare.

În ce priveşte ocuparea forţei de muncă în producţie de înaltă tehnologie, România figurează cu un procentaj de 0,8% din totalul angajaţilor, media spaţiului comunitar fiind de 1,1%, potrivit datelor Eurostat pe 2018. Pe primele locuri în UE la acest capitol se află Irlanda (2,8%), Ungaria (2,6%), Slovenia (2%), iar la coada clasamentului se poziţionează Cipru, Letonia şi Lituania (toate cu 0,4%).

La serviciile care înglobează cunoştinţe de înaltă tehnologie, deţinem „lanterna roşie”, împreună cu Grecia, având numai 2,2% din totalul salariaţilor. În fruntea UE se situează Irlanda (5,3%), Finlanda şi Suedia (ambele 4,7%). Media Uniunii se cifrează la 3%.

Numărul de salariaţi urmează să urce anul acesta la 5,268 milioane, de la 5,170 milioane, potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP). România avea 4,376 milioane de salariaţi în 2010.

Salariul minim din România a crescut de aproape trei ori în ultimul deceniu, iar rata sărăciei a coborât cu 3 puncte procentuale, până la 15,3%. În acelaşi timp, Ungaria a avut o majorare salarială de 66%, dar şi un avans al ratei sărăciei, însă între cote mai mici, de la 5,3% la 8,4%.

Vindem grâu şi cumpărăm aluat

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), crede că explicaţia stării materiale a angajaţilor trebuie găsită ca răspuns la întrebarea „ce muncim în România?”. Astfel, atât timp cât locurile de muncă se află preponderent în industrii cu nivel redus de valoare adăugată, „cablaje auto, huse volane”, sau în activităţi precum comerţul, „evident că salariile nu au cum să fie mari”, arată Pârvan. În opinia lui, a problemă depinde „de structura economiei” şi de ce produce această economie. „Ne lăudăm cu 60-70 miliarde de euro exporturi, dar avem un deficit comercial de 1,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Ungaria, ţară cu populaţia pe jumătate faţă de România, exportă de 100 miliarde de euro şi are excedent”, a afirmat oficialul AOAR. „Noi vindem o tonă de grâu şi cumpărăm un kilogram de aluat congelat. Am putea să fabricăm şi noi aluat congelat, dar nu fabricăm, aceasta e realitatea”, a conchis Cristian Pârvan.