Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, în sezonul rece, odată cu lăsarea serii, zonele rezidențiale – inclusiv cartierele noi, cu locuințe moderne – sunt acoperite de fum provenit din arderea lemnului.
„Ziua, graficele arată bine: prosumatori, panouri, investiții, tranziție. Seara, însă, când vine frigul, localitățile se umplu de fum. Nu din zone sărace, ci din case mari, noi, unde șemineele ard în plin”, afirmă acesta.
Lemnul nu este cauza, ci reacția la prețurile ridicate
În opinia sa, explicația nu ține de mentalitate sau ignoranță, ci de facturile mari la energie electrică și gaze naturale. „Lemnul nu este cauza. Lemnul este răspunsul”, susține Chisăliță.
Acesta argumentează că gospodăriile reacționează logic într-un sistem energetic pe care îl consideră prost proiectat: când energia modernă devine scumpă și impredictibilă, oamenii caută soluții mai stabile și mai accesibile.
„Factura nu mai este un simplu număr, ci un risc. Iar în fața riscului, gospodăria românească optimizează costul și predictibilitatea”, explică președintele AEI.
Investiții în ordinea greșită
Chisăliță consideră că România a investit masiv în regenerabile și electrificare, dar fără a pune pe primul loc eficiența energetică și stocarea.
„Am adăugat capacități fără stocare. Sistemul produce energie ieftină când nu ai nevoie și scumpă exact când ai nevoie – iarna, seara”, spune el.
Potrivit acestuia, profilul producției din surse solare și eoliene nu coincide cu profilul consumului pentru încălzire, ceea ce duce la costuri mari în perioadele critice. Toate investițiile în rețele și infrastructură sunt recuperate prin tarife, iar acest lucru se reflectă direct în facturile consumatorilor.
Interdicțiile, o soluție „leneșă și periculoasă”
În acest context, ideea interzicerii utilizării lemnului de foc este, în opinia sa, greșită.
„Nu poți scoate lemnul din sobă prin ordine administrative cât timp electricitatea și gazul rămân scumpe și impredictibile. Interdicțiile fără alternative funcționale împing consumul în zona gri”, avertizează Chisăliță.
El amintește că în perioadele în care energia a devenit prea scumpă sau impusă, românii au revenit la arderea lemnului, fenomen observat și în anii ’80 în Transilvania.
Soluția: eficiență, preț corect și predictibilitate
Președintele AEI susține că adevărata soluție este una economică, nu morală.
„Dacă vrei aer curat, trebuie să faci energia modernă mai ieftină și mai sigură decât lemnul”, afirmă acesta.
Printre măsurile propuse se numără:
- prioritizarea eficienței energetice (izolație corectă, reducerea pierderilor de căldură);
- utilizarea gazului natural ca soluție de tranziție;
- introducerea tarifelor sezoniere și nocturne avantajoase pentru electricitate;
- investiții în stocare înainte de dezvoltarea de noi capacități de producție;
- orientarea subvențiilor către reducerea facturii reale la încălzire.
„Fumul nu se combate cu morală. Se combate cu facturi corecte”, concluzionează Dumitru Chisăliță.
Citește pe Antena3.ro
