x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Efectele crizei la companiilor de stat: dau 2 lei, ca să câştige 1 leu

Efectele crizei la companiilor de stat: dau 2 lei, ca să câştige 1 leu

de Adrian Stoica    |    08 Ian 2021   •   09:33
Efectele crizei la companiilor de stat: dau 2 lei, ca să câştige 1 leu

Şocul provocat de criza medicală şi de cea economică asociată nu a fost prea bine absorbit de multe din marile companii şi regii unde statul român este acţionar unic sau majoritar. Bugetele rectificative de venituri şi cheltuieli pe anul trecut ale acestor coloşi economici arată, în multe cazuri, dimensiunea dezastrului. Unităţi care în 2019 erau în topul celor mai performante, au ajuns acum să se scufunde în pierderi, iar eficienţa cheltuielilor, să se prăbuşească.

O analiză a ratei de eficienţă a cheltuielilor celor mai mari companii şi regii de stat arată că aceasta, cu mici excepţii, a scăzut foarte mult anul trecut. Acest indicator, care reprezintă cheltuielile la 1.000 de lei venituri totale, influenţează, în final, rentabilitatea unui agent economic. Diminuarea raportului, care poate fi denumit, sintetic, raportul dintre efort şi efect, era pentru multe dintre companiile şi regiile în care statul alege şi numeşte managerii un obiectiv greu de atins şi înainte de criză, dar acum situaţia a devenit şi mai gravă.

 

CN Aeroporturi dă 2 lei, ca să câştige 1 leu

 

Compania Naţională (CN) Aeroporturi Bucureşti, una dintre cele mai performante companii ale statului, a suferit foarte mult anul trecut din cauza interdicţiilor de călătorie impuse. Dacă în 2019 îşi bugetase un profit brut de 409 milioane lei, anul 2020 îl va încheia cu o pierdere brută previzionată la 129,4 milioane de lei. Lovitura încasată de compania anul acesta se reflectă şi în rata de eficienţă a cheltuielilor. Dacă la începutul anul CN Aeroporturi Bucureşti prognoza cheltuieli de 618,84 lei la venituri totale de 1.000 de lei, bugetul rectificativ a dat peste cap previziunile, ajung la cheltuieli de 1.271,65 lei. Astfel, la compania care reuneşte cele două aeroporturi ale Bucureştiului,  eficienţa cheltuielilor a scăzut cu 105,5%. În 2019 compania a avut cheltuieli de 622,12 lei la fiecare 1.000 de lei venituri.

 

ROMATSA, cheltuieli duble faţă de venituri 

 

Cu traficul aerian mult diminuat, nici la ROMATSA, Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian, lucrurile nu arată bine. Regia a ajuns să cheltuiască 1.868,32 lei pentru fiecare 1.000 de lei venituri, având bugetate încasări de 534 milioane de lei şi cheltuieli de 998 milioane de lei. Anul 2019 reuşise să-l încheie cu un mic profit, cheltuind 985 lei la 1.000 de lei venituri. Calculul arată că în numai un an, la ROMATSA eficienţa cheltuielilor a scăzut cu aproape 86%.

 

TAROM: eficienţa cheltuielilor a scăzut cu 37%

 

Cu avioanele mai mult la sol decât în aer, compania TAROM a ajuns să cheltuiască 1.792,4 lei pentru a obţine un venit de 1.000 de lei, conform bugetului rectificativ pe anul 2020, după ce în bugetul inițial se prevedea o cheltuială de 1.310,96 lei. Asta înseamnă că anul trecut rata de eficienţă a cheltuielilor TAROM a scăzut cu 36,72%. Bugetul rectificativ al transportatorului aerian indică pentru anul trecut venituri de 572,95 milioane de lei şi cheltuieli de un miliard de lei. De exemplu, în 2019, tot un an în care TAROM a mers în pierdere, compania  a cheltuit 1.113 lei la fiecare 1.000 de lei venit.


 

CE Oltenia bagă 1,5 lei, ca să obţină 1 leu

 

Reducerea consumului de energie electrică pe fondul diminuării activităţii economice, dar şi creşterea foarte mult a preţului certificatelor verzi au lovit în plin Complexul Energetic Oltenia. Potrivit bugetului rectificativ, compania a ajuns să cheltuiască 1.503 lei la fiecare 1.000 de lei venituri, după ce în bugetul aprobat la începutul anului se prevedea o cheltuială de 1.235 de lei la 1.000 de lei venituri. Calculele  arată că la CE Oltenia eficienţa cheltuielilor a scăzut în pandemie cu 22,5%, după ce în 2019 reuşise să intre într-o zonă de echilibru, având cheltuieli de 1.000 de lei la 1.000 de lei venituri. 

 

CFR Călători dă 1,3 lei, ca să ia un leu

 

Lungile perioade de lockdown impuse de autorităţi au afectat şi afacerile CFR Călători. Dacă iniţial bugetul companiei prevedea venituri de 2,6 miliarde de lei, la rectificare, acestea scăzuseră la 2 miliarde de lei. În acelaşi timp, cheltuielile la 1.000 de lei venituri au crescut de la 1.249,26 de lei la 1.288,81 lei, ceea ce înseamnă că rata de eficienţă a cheltuielilor s-a redus cu 3,12%.

 

Cheltuieli în creştere şi la Sare

 

Şi la Compania Naţională a Sării eficienţa cheltuielilor a scăzut anul trecut, dar compania va rămâne pe profit. Dacă la începutul anului trecut bugetul prevedea cheltuieli de 824 lei la 1.000 de lei venituri, apropiate de nivelul din 2019, după rectificare cheltuielile crescuseră la 914 lei.

 

 

Unii au reuşit să-şi eficientizeze cheltuielile

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu a reuşit să se menţină pe linia de plutire. După rectificarea bugetară, care a avut loc recent, eficienţa cheltuielilor a rămas nemodificată, pentru  fiecare 1.000 de lei venituri, compania cheltuind 899,47 lei. La alte companii, cum ar fi Romgaz, eficienţa chiar s-a îmbunătăţit, de la 696 lei la 686, potrivit bugetului rectificativ. Şi Compania Naţională de Investiţii se numără printre performerii acestui an, aici înregistrându-se o scădere de la 798,13 lei la 779,89 lei după rectificarea bugetară.

 

×
Subiecte în articol: tarom