Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea impozitării bacșișului 376/2022 a fost publicată în Monitorul oficial în decembrie și se aplică de la 1 ianuarie, pentru restaurante, baruri și alte activități de servire a băuturilor. Această lege a fost cerută chiar de patronatele din HoReCa, pentru a se putea trece la plata bacșișului - sau „tipsului”, cum este numit în multe țări - de pe cardurile bancare, după ce s-a constatat că acolo unde clienții preferă să facă plăți de pe card sau în resorturile unde există sisteme de plată cu brățări electronice, personalul este demotivat.
În ultimii patru ani, mulți patroni de hoteluri, restaurante și baruri s-au plâns de problemele care apar din cauza lipsei unei legi pentru „bacșișul electronic”, spunând că nu mai găsesc personal dispus să lucreze doar pentru un salariu fix, în acest sector de activitate fiind o cutumă legată de plățile suplimentare, în toate țările lumii. Tocmai de aceea, Legea 376/2022 a fost primită ca o mare victorie.
Problemele au apărut, ca de obicei, în practică, după ce s-a constatat că actul normativ nu a luat în considerare câteva lucruri esențiale, cea mai importantă fiind obișnuința clienților de a plăti bacșișul „cash”. Astfel s-au dat peste cap toate calculele Ministerului Finanțelor, care a introdus în bugetul de stat pentru anul curent suma de 95 de milioane de lei din impozitarea „tipsului”.
În primele cinci luni ale anului 2023, statul a încasat doar 6 milioane de lei din impozitarea bacșișului, din totalul estimat de 95 de milioane de lei, care a fost calculat la bugetul de stat pentru anul acesta.
Cum legea nu prevede reguli clare, iar „tipsul” nu reprezintă o sumă fixă sau un procent calculat din valoarea totală a consumației, calculul bugetar a fost făcut pe o estimare fără nicio bază reală, care a generat o problemă gravă în privința încasării veniturilor planificate din sectorul HoReCa pe anul în curs. Dacă încasările vor fi la fel și în următoarele luni, vor lipsi peste 80 de milioane de lei din bugetul de stat, doar din acest sector de activitate. Iar banii trebuie să vină din altă sursă, ceea ce înseamnă că se va renunța la facilitățile acordate în anii precedenți.
Se așteaptă „sezonul de vânătoare” de la ANAF
Ca de obicei, după ce s-a constatat eșecul actului normativ și „gaura” generată la buget, patronii de baruri și restaurante se așteaptă la o nouă etapă de „vânătoare” din partea inspectorilor de la ANAF, pentru a recupera pierderile prin amenzi. Regulile stabilite prin lege sunt dificile și pentru clienți, nu doar pentru chelneri și patronii de restaurante.
Citește pe Antena3.ro
„Prin Legea impozitării bacșișului s-a introdus doar posibilitatea de a fi plătit cu cardul, în funcție de alegerea pe care o face clientul, dar mulți refuză să opteze pentru a li se trece suma respectivă în plus, sub formă de comision, între 0% și 15%, așa cum prevede actul normativ. Oamenii nu sunt obișnuiți cu noile reguli și preferă să facă ce vor, iar operatorilor economici le este interzis, prin aceeași lege, să condiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacșișului. Pe de altă parte, operatorii economici pot primi amendă contravențională pentru nerespectarea prevederilor acestei legi, între 2.000 de lei și 4.000 de lei. Ne așteptăm la acțiuni disperate, eventual încercări de flagrant delict, făcute de agenții Fiscului, în speranța că vor găsi chelneri dispuși să încaseze bacșișul cash, fără să-l treacă pe nota de plată”, spune un patron de restaurant de pe litoral.
Cel mai afectat e litoralul, în vârf de sezon
Alt patron de restaurant de pe litoral spune că mulți clienți s-au simțit jigniți atunci când le-a fost prezentată situația. Cei care s-au confruntat cu reacțiile negative din partea clienților spun că nu ar fi trebuit să se introducă prin lege implicarea clienților, iar felul în care a fost scris actul normativ afectează mai ales sezonul estival pe litoral, pentru că este foarte aglomerat, iar oamenii care merg în concediu nu vor să facă un efort în plus, după ce stau la masă.
Legea spune că bacșișul trebuie să fie evidențiat pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia - plătit cash sau electronic - astfel încât pe nota de plată, să fie specificat ca procent, între 0% și 15% din valoarea consumației, într-o rubrică specială. Nota de plată trebuie să conțină și o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat.
Regula „tipsului” presupunea, până acum, ca fiecare să lase o sumă de bani în plus, pe lângă nota de plată achitată, dar fără calcule prealabile și completarea unei rubrici pe bonul fiscal. Clienții preferă să procedeze în continuare la fel, fără să ia în considerare încălcarea legii pe care oricum n-o cunosc.
Patronii din industria ospitalității se revoltă
Pentru a acoperi „gaura” din bugetul statului, HoReCa ar putea rămâne fără TVA-ul de 9%, de care a beneficiat în ultima perioadă. Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) a avertizat, într-un comunicat de presă, că posibila creștere a TVA-ului va duce „la creșterea prețurilor și la un declin semnificativ al afacerilor din domeniu”. O astfel de măsură nu va face decât trecerea unei părți semnificative a acestui sector în zona nefiscalizată, „la negru”, iar astfel vor scădea veniturile pe care le colectează statul, în loc să crească.
Și despre posibilitatea eliminării voucherelor de vacanță se discută, în același fel, pentru că acestea au fost acordate tocmai pentru a crește colectarea banilor la bugetul statului, prin stimularea consumului în industria ospitalității. Dacă problemele de la bugetul statului vor avea ca rezolvare eliminarea acestor măsuri care au susținut până acum HoReCa, banii colectați anul viitor ar putea fi mai puțini decât cei de anul acesta, spun reprezentanții industriei ospitalității.
Economiștii au demonstrat că mai ales în situație de criză economică, majorarea taxelor și a impozitelor duce la scăderea colectării banilor la bugetul statului. În România, de fiecare dată s-au luat astfel de măsuri exact atunci când ar fi trebuit să se ofere facilități fiscale pentru a se stimula creșterea economică.
