Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prin anii 60, un “western spaghetti' aducea pe ecrane povestea pistolarului salvat de la moarte sigura de ultimul dolar pe care-l pusese in buzunarul de la piept. Dolarul era de argint, iar glontul banditului fara caracter nu era atat de fierbinte ca sa treaca prin el. Morala filmului ne atentiona ca lucrurile simple pot conta, in anumite situatii, mai mult decat credem. Intr-o varianta contemporana, westernul de care vorbesc ar aduce, insa, pe scena, un fermier european aflat in culmea disperarii dupa falimentul proprietatii; nemaiasteptand ajutor de la UE, se impusca in piept, glontul trece prin buzunar, perforeaza moneda de un euro subtiata de criza la grosimea filei A4 si i se asaza in inima pentru totdeauna. Suntem in anul 2011, dar povestea fisei gaurite pare a nu-si pierde farmecul nici in 2012. Parabola sa ilustreaza lumea decadenta si nesigura in care traim.
Adevarul e ca banutii astia zornaitori au o poveste nostima. Cu 3000 de ani in urma, erau turnati in forma de bara de argint si se chemau “talanti'. Cantareau cam 30 de kilograme si valorau 20.000 de dolari contemporani, sau noua luni de munca calificata. Cu timpul, talantii au devenit “lingouri', ascunse bine in tezaurele bancilor, iar oamenii au preferat, pentru schimburile comerciale, moneda metalica de forma rotunda pe care au stantat chipul conducatorului suprem. In zilele noastre, fiecare stat din cele 17 participante la zona monetara europeana unica, este reprezentat, pe bani, cu simboluri nationale specifice, aplicate pe una din fetele monedelor si ale bancnotelor. Circulatia acestor bani e aleatorie si putem gasi, in Germania, euro “grecesti' sau, in Italia, euro “spanioli'. Daca ajungem in zona statisticilor, remarcam, insa, ca propagarea celor aproape 96 de miliarde de monede euro nu tine, neaparat, cont de cantitatea de valuta emisa corespunzator numarului de locuitori dintr-o tara si ponderii economiei acesteia in UE. Prezenta masiva, intr-o tara, a mondei euro cu insemnele unei alte tari poate indica, de pilda, un flux turistic mai mare sau o pondere crescuta a incomingului afacerilor si investitiilor.
Astfel, putem trasa, intre anumite limite, o originala “harta turistica' a monedei euro. S-a constatat ca moneda euro “germana' voiajeaza cel mai mult: ea se regaseste in celelalte tari ale UE in proportie de 1/3, urmata de euro 'francez' si “italian'. Concomitent, procentul de euro 'strain' in Germania se ridica la 40%, in crestere cu 10% fata de anii trecuti. Contrar asteptarilor, euro 'francez' se plaseaza, in Germania, pe a doua pozitie dupa euro 'spaniol'. Acest fapt se explica prin propensiunea germanilor de a petrece vacantele pe coastele maritime ale Spaniei. In Franta, rata amestecului atinge 1/3 monede euro 'straine' fata de euro “francez'. Pe primele locuri, in Franta, se afla “euro spaniol', al carui traseu spre restul Europei trece prin Hexagon, si Germania. In schimb, moneda euro din San Marino, Vatican sau Monaco, emisa in cantitate extrem de mica, nu participa la marea circulatie. Ea are, totusi, un avantaj: devenind raritate numismatica, e vanata, asiduu, de colectionari.
● articol preluat de pe vacantierul.ro
Citește pe Antena3.ro
