Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe lângă pensionarii militari vor fi în stradă silvicultorii, sindicaliștii din CFR, dar și polițiști, mineri, siderurgiști, energeticieni și alte categorii profesionale. Mesajul protestatarilor pentru actualul Guvern este: „Așa nu se mai poate!”. Manifestația se va desfășura între orele 13.00 și 16.00, în fața Guvernului. Efectivele de jandarmi sunt în alertă maximă și pregătite să intervină, în cazul în care vor exista agitatori care ar vrea să creeze haos, chiar înainte de alegeri, pentru că au apărut informații despre posibilitatea unei astfel de încercări de a se deturna mitingul. Tot în Piața Victoriei au fost mutați, de alaltăieri, protestatarii care o susțin pe Elena Lasconi.
Manifestația din fața Guvernului, de astăzi, a fost programată de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), încă din 25 octombrie 2024, după un alt miting la care au participat peste 30.000 de oameni. Deși data a fost aleasă pentru a fi chiar cu două zile înainte de alegerile parlamentare, atunci nu se știa că vor începe chiar în aceeași perioadă și alte acțiuni de protest, dar în acest moment mai sunt două grupuri de manifestanți - unul de tineri susținători ai Elenei Lasconi, transferat de MAI de la Piața Universității la Piața Victoriei, altul format din susținători ai lui Călin Georgescu, la Piața Universității.
Acum există riscul ca în orice moment să intre în conflict grupurile de protestatari, deși mitingul SCMD are autorizație de mult timp, a fost anunțat de mai mult de o lună, iar organizatorilor li s-au dat asigurări că se oprește inclusiv repetiția pentru parada militară, pe perioada desfășurării protestului, mitingul având prioritate în Piața Victoriei. Asta nu înseamnă că forțele de ordine ar putea să oprească eventualii agitatori sau un alt grup de protestatari care ar vrea să se alăture mitingului sau să creeze situații de conflict.
Exact pentru un astfel de scenariu, anunțat de acum trei zile, sunt mobilizate efective maxime de jandarmi care se pregătesc pentru orice situație, exact ca la 10 august 2018. Informațiile pe care le-am primit pe surse arată că există motive întemeiate pentru Jandarmerie să fie pregătită pentru intervenții.
Manifestație programată de o lună
Mitingul organizat de SCMD vineri, 25 octombrie, în fața Guvernului, a strâns peste 30.000 de nemulțumiți din structurile militare care au încercat încă o dată să explice de ce pensiile militare nu sunt „speciale” și nici „nesimțite”. Dimpotrivă, prin neaplicarea integrală a legii și neindexarea pensiilor militare, exact militarii pensionați au fost, în ultimii 10 ani, cei mai dezavantajați, la plata drepturilor bănești din pensii.
Militarii vin acum, în număr și mai mare, pentru a cere în continuare aplicarea integrală a Legii nr. 233/2015 și eliminarea tuturor „consolidărilor” aduse, neconstituțional, prin OUG-uri; acordarea soldei de grad și a drepturilor conexe, inclusiv rezerviștilor, așa cum s-a prevăzut pentru cadrele militare active, prin OUG 26/2024 - forma acceptată de rezerviști pentru Plx 540/2024. Rezerviștii mai cer reintroducerea „sporului de armată” pentru civilii angajați în structurile SAOPSN, „deoarece au obligații și restricții similare cadrelor”.
Citește pe Antena3.ro
Li se vor alătura sindicaliști ai Confederației Sindicale Naționale Meridian și a altor structuri confederale. Protestatarii spun că acest miting reprezintă, în fapt, o continuare a celor două proteste care au fost organizate în data de 26 septembrie la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și în data de 25 octombrie la Guvernul României.
Probleme mai vechi ale sindicaliștilor
Principalele revendicări ale Federației Sindicatelor Silva sunt: „Modificarea în regim de urgență a Legii 360/2023 - privind sistemul public de pensii, prin care Parlamentul, la propunerea Guvernului României, a abrogat din OUG 59/2000 - Statutul personalului silvic, posibilitatea încadrării în condiții speciale a locurilor de muncă pentru personalul silvic care desfășoară activități de paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole, a ariilor naturale protejate; control silvic şi cinegetic; exploatări forestiere; construcții forestiere; lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri”, conform unui comunicat transmis de sindicatul silvicultorilor.
Principalele argumente pentru modificarea Legii pensiilor sunt legate de activitățile din silvicultură care presupun un efort fizic deosebit și se desfășoară în condiții de teren accidentat, condiții atmosferice deosebite - temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, ploi, ninsori, fenomene meteo extreme -, condiții vătămătoare din partea factorilor biotici, atacuri ale urșilor și ale altor animale sălbatice - cel mai recent este cazul de la Argeș, din 17 noiembrie 2024, când un pădurar a fost atacat în timpul serviciului.
Condiții grele și periculoase de muncă
Statisticile pădurarilor sunt înfricoșătoare: în ultimii 5 ani, 6 pădurari au fost uciși și peste 750 de silvicultori au căzut victime ale agresorilor surprinși în timp ce tăiau ilegal, sustrăgeau lemn, ori se aflau la braconaj. „Din statisticile existente la nivelul sectorului silvic din România, se constată că speranța medie de viață în silvicultură nu depășește vârsta de 63 ani, fiind cea mai scăzută speranță de viață din Uniunea Europeană, în condițiile în care vârsta standard de pensionare este 65 ani”, anunță sindicatul silvicultorilor.
Pentru aceste condiții grele și periculoase de muncă, sindicaliștii solicită încadrarea în condiții speciale a acestor locuri de muncă, după ce a fost abrogată fără nici un fel de justificare, de la data de 1 septembrie 2024, prevederea care făcea posibilă reducerea vârstei standard de pensionare pentru personalul silvic de teren, cu 1 an la fiecare 5 ani lucrați în astfel de condiții, conform Legii 234/2019.
Silvicultorii anunță și faptul că își exprimă din nou revolta cu privire la această nedreptate, creată prin noua Lege a pensiilor, pentru o întreagă categorie profesională. Se cere eliminarea acestei inechități care afectează astăzi peste 20.000 de silvicultori activi. Protestatarii mai spun că din 2019 până în prezent, condițiile de muncă în domeniul forestier nu s-au îmbunătățit cu nimic şi, cu atât mai mult, nu s-au normalizat.
Federația Sindicatelor Silva propune modificarea art. 28, alin. (1) lit. k) din Legea nr. 360/2023, după cum urmează: Art. 28 (1) „În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din: k) sectorul silvicultură, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în următoarele activităţi specifice referitoare la: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate; control silvic şi cinegetic; activitățile de exploatări forestiere, sortare şi transport material lemnos; construcții forestiere; lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri”.
Se cer modificări ale Codului Silvic
Sindicatul silvicultorilor cere și plata la zi a compensațiilor restante din partea Guvernului României pentru serviciile silvice obligatorii efectuate de administratorii de păduri și plata alocațiilor bugetare, conform legislației în vigoare, pentru susținerea activității de administrare a pădurilor proprietate publică și privată, pentru care statul impune restricții.
În cadrul negocierilor cu Guvernul se va solicita inclusiv preluarea amendamentelor propuse de sindicatele din silvicultură în forma finală a Proiectului Legii privind Codul silvic, aflat în prezent în dezbatere la Parlament, modificări despre care silviculturii spun că „au ca scop asigurarea unei administrări sustenabile a pădurilor României”.
„Actuala formă a proiectului legislativ (PL-x 266/2024), dacă nu va fi modificată, va aduce deservicii majore gestionării durabile a pădurilor, va conduce la politizarea excesivă a administrației silvice și implicit, va favoriza degradarea pădurilor. Federația Sindicatelor Silva va susține în continuare, prin toate mijloacele legale, drepturile lucrătorilor din domeniul silvicultură, inclusiv prin organizarea unor noi acțiuni de protest”, mai anunță federația sindicală.
Cei care se opun modificărilor cerute de silvicultori sunt activiștii de mediu care au lansat până acum trei petiții prin care cer votul în regim de urgență pentru actuala formă a noului Cod silvic, fără să țină cont de amendamentele depuse de contestatari sau de solicitările pentru o dezbatere publică.
Codul Silvic se schimbă, în urma prevederilor introduse de fostul ministru USR Cristian Ghinea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Echipa lui Ghinea ne-a impus un fel de „MCV” silvic prin care se consideră infracțiune silvică orice tăiere de copac sau pom, nu doar din fondul forestier, ci și din parcuri, din fața blocului sau din propria curte. Aceeași problemă a fost creată de ONG-urile de mediu și la nivel european.
În România s-a făcut o presiune puternică din partea ONG-urilor, printr-o campanie susținută de Declic, pentru a se vota, pe repede-înainte și fără dezbateri democratice, o ordonanță de urgență care să impună o anumită formă a noului Cod Silvic la care activiștii de mediu au adăugat peste 60 de articole cu noi sancțiuni.
Silvicultorii, proprietarii de păduri și reprezentanții industriei lemnului susțin că întreaga campanie făcută de Declic și de ONG-urile de mediu are doar menirea de a smulge un vot pe baze emoționale, deși este nevoie de o dezbatere reală, în Parlament, pe adevăratele principii ale democrației, ceea ce ar duce la blocaj total în silvicultură și industria lemnului.
Măsuri de siguranță impuse participanților
Organizatorii mitingului din Piața Victoriei au transmis către participanți o listă de cerințe, pentru a preîntâmpina eventualele incidente. Câteva dintre acestea prevăd: „Participanții care vor veni cu autocarele trebuie să aibă afișat pe parbrizul acestora o coală A4, inscripționată, vizibil, MITING. Participanții sunt rugați să aibă însemnele sindicatelor / asociațiilor de care aparțin și să rămână grupați pe durata desfășurării”.
SCMD a specificat clar că nu se admite prezența liderilor politici sau luări de cuvânt care au caracter politic-electoral.
Alte măsuri de siguranță prevăd: „apartenența persoanelor care vor veni individual va fi confirmată de președinții de sindicate/asociații. Asupra persoanelor participante la miting nu trebuie să existe obiecte contondente, arme albe, lichide inflamabile, băuturi alcoolice, droguri etc., care ar pericilita legalitatea desfășurării acțiunii”.
Scopul mitingului este acela de a ne preciza, în deplină unitate, poziția de adevărați proprietari ai resurselor Țării și de angajatori, prin vot, ai politicienilor care nu își pot asuma decât calitatea de administratori, angajați să asigure, prin activitatea lor, „un trai decent” pentru toți cetățenii României. Conform Constituției și Recomandărilor UE!
Mircea Dogaru, președinte SCMD
