Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deficitul comercial cu produse alimentare a depășit 6,3 miliarde de euro în 2023, iar anul 2024 îl vom încheia cel mai probabil cu un deficit similar, după ce la jumătatea anului a fost de circa 2,5 miliarde de euro. Aceasta se datorează atât scumpirii accentuate a alimentelor, cât și episoadelor de secetă severă care au avut ca efect diminuarea producțiilor, ceea ce ne-a făcut și mai dependenți de importuri. În condițiile în care continuăm să avem o industrie alimentară autohtonă subdezvoltată și un sector zootehnic la limita supraviețuirii, cantități mari de materii prime au luat și anul trecut calea exportului.
Datele Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior analizate de Jurnalul arată că în primele șapte luni ale anului 2024 deficitul balanţei comerciale a României a continuat să crească, iar analiza pe grupe de mărfuri arată că importurile de produse agroalimentare au marcat o creștere cu 156,3 milioane de euro (+2,0%) comparativ cu perioada similară a anului 2023. Statistica plasează creșterea din sectorul agroalimentar pe poziția a treia în structura importurilor după produsele industriei constructoare de mașini (inclusiv electrotehnică) +1.315,3 milioane de euro (+4,8%), produsele industriei chimice și maselor plastice +893,4 milioane de euro (+7,3%).
Importurile de mâncare nu scad
Importurile de mâncare ale României au fost de 6,45 miliarde de euro în primele șapte luni din 2024, fiind similare cu cele realizate în perioada similară a anului precedent. În 2023, importurile de produse agroalimentare au fost de 13,56 miliarde de euro (11,11% din totalul importurilor), în condițiile în care anul 2022 s-a încheiat cu importuri de 13,24 miliarde de euro (10,51% din totalul importurilor), ceea ce a însemnat o creștere de 2,37%. Cel mai importat produs a fost carnea de porc, unde valoarea importurilor a depășit cu puțin un miliard de euro în 2023, după ce în 2022 au totalizat circa 833 milioane de euro. În prima jumătate a anului 2024 importurile au depășit 500 de milioane de euro și este posibil ca anul să-l încheiem cu un nou record.
Coșul zilnic al românilor, tot mai garnisit cu mâncare din import
Pe de altă parte, în timp ce am devenit cel mai mare exportator de grâu din Europa, asta și pe fondul reduceriii exporturilor din Ucraina și Rusia, continuăm să importăm cantități foarte mari de produse de brutărie, patiserie și biscuiți. Aceste produse ocupă locul doi în topul produselor agroalimentare. În 2023 am importat de circa 656 milioane de euro, după ce 2022 îl încheiasem cu importuri în valoare de 562 milioane de euro.
Aceste cifre arată că industria alimentară românească prelucrează mult prea puțin față de potențial, iar în aceste condiții cantități mari de materii prime iau drumul exporturilor. Astfel, România a încheiat prima jumătate a anului comercial 2024/2025 pe locul I în UE la exportul de grâu. Cantitatea totală livrată de la 1 iulie până la 31 decembrie 2024 a fost de 3.239.293,5 tone, iar suma totală încasată a fost de 714.389.500 de euro. În anul comercial 2023-2024, România a vândut pe piețele terțe 6.402.220,6 tone, încasând 1.460.915.776 euro.
Campioni și la exportul de porumb
Situația nu este diferită nici la porumb, deși anul trecut am obținut cea mai mică producție din ultimii 10 ani. Randamentul mediu la porumb a fost de 2.504 kg/ha, cu peste 2.000 kg/ha mai mic decât în 2023, potrivit economica.net. Această scădere istorică este pusă pe seama randamentelor reduse, a diminuării ușoare a suprafețelor cultivate și a lipsei irigațiilor într-un an extrem de secetos. Spre comparație, în anii de vârf, producția medie de porumb a depășit 7.600 kg/ha. În 2024, producția de porumb este aproape egală cu cantitatea exportată de România în 2023, când s-au livrat 5,3 milioane de tone de porumb pe piețele internaționale. Cu toate acestea, România rămâne totuși liderul european la exportul de porumb, recâștigînd prima poziție în UE, cu livrări de peste 325.000 tone până la jumătatea lunii decembrie.
Citește pe Antena3.ro
Fără zootehnie, mâncăm multă brânză de afară
A treia cea mai importantă categorie de produse alimentare sunt brânzeturile și cașurile, în condițiile în care noi am distrus sectorul zootehnic. Deși cantitatea importată a scăzut ușor, importurile au fost mai scumpe în ultimii ani, pe fondul creșterii prețurilor pe piețele internaționale. În 2023 ele au fost de 507 milioane de euro, după ce în anul precedent au fost de 489 milioane de euro. Și la acest capitol este posibil să înregistrăm în 2024 un record, după ce în primele șapte luni ale anului trecut importurile au sărit de 215 milioane de euro.
Importurile de lapte brut au crescut cu peste 40% până în luna octombrie a anului 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele Institutului Național de Statistică.
Importurile de roșii, greu de stăvilit
Importurile de roșii și produse din roșii în primele luni (octombrie 2024 - 5 ianuarie 2025) ale anului agricol (octombrie – septembrie) s-au apropiat de 30 milioane de euro, după ce valoarea lor în anul 2023/2024 a fost de circa 85 milioane de euro, arată statistica publicată de către Direcţia Generală Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene. Majoritatea banilor au plecat spre Turcia, și asta în ciuda faptul că de la bugetul de stat s-au alocat de la un an la altul tot mai mulți bani pentru susținerea Programului Tomata. Efectul a fost că anul trecut cantitățile lunare de roșii importate din Turcia au fost mai mari decât în anul agricol precedent, în majoritatea lunilor. Datele Comisiei Europene arată că din octombrie 2023 până în aprilie 2024, România a importat 50.000 de tone de roșii din Turcia, cât în tot anul agricol 2019-2020, lucru care face din țara noastră cel mai mare importator de tomate turcești.
Pe de altă parte trebuie subliniat și faptul că producția de roșii s-a redus semnificativ în ultimii ani și pentru că suprafețele cultivate în câmp s-au redus, ajungând la circa 15.000 hectare, pe fondul schimbărilor climatice.
„Problemele agriculturii și ale industriei alimentare românești nu sunt de ieri de azi, dar ele au persistat pentru că guvernanții nu au fost interesați să le rezolve. Unul din domeniile în care România se confruntă cu probleme este producția de legume și fructe pentru conserve. Este grav că importăm legume de bază, precum ceapa și fasolea, produse care erau odată accesibile și cultivate pe scară largă la noi. Reducerea suprafețelor cultivate a făcut ca producțiile să scadă, deschizând larg ușa importurilor. Pe de altă parte, inexistența unor lanțuri de aprovizionare care să preia producțiile de la fermieri face ca aceștia să nu-și poată comercializa marfa la prețuri corecte. Asociațiile sunt esențiale pentru a aduce hrană mai ieftină și mai sănătoasă pe mesele românilor. Sprijinirea fermierilor mici, care sunt baza producției de alimente, este cheia pentru un sistem alimentar sustenabil. Aceste subvenții ar trebui orientate mai degrabă către asociații decât direct către fermieri individuali, pentru a încuraja colaborarea și pentru a reduce costurile de producție. Pe de altă parte, trebuie să investim în capacitatea noastră de producție, în industria alimentară, pentru a opri exportul de materii prime agricole pentru că numai așa vom putea să avem o industrie alimentară puternică și sustenabilă.”
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA)
„România are comportamentul unei țări subdezvoltate, adică exportă materii prime. În strategia de dezvoltare a României nu se pune accent pe partea de procesare. Oricum, și dacă am avea partea de procesare, noi ar trebui să luptăm pentru recâștigarea piețelor de desfacere. Am reușit să pierdem inclusiv piața de desfacere autohtonă după ce am dat-o marilor rețele de magazine. Din cauza concurenței neloiale, a lipsei unor politici adecvate pe termen mediu și lung, fermierii români sunt astăzi foarte îndatorați, sunt subcapitalizați, mulți nu au dotările tehnice necesare, nu are depozite, dezvoltarea filierei de produs este neglijată de ani de zile, iar în aceste condiții rata profitabilității este foarte scăzută sau chiar nici nu putem vorbi de ea în cazul multor fermieri. Dacă am avea filiere de produs am putea vedea pe lanțul de producție, de la fermieri la magazin, unde se pierde profitul și autoritățile ar putea acționa rapid din punct de vedere legislativ pentru a corecta situația. Se vorbește de ani de zile despre acest lucru, dar nimeni nu face nimic și apoi ne mirăm că piața noastră este la cheremul importurilor alimentare, că prețurile sunt chiar mai mari comparativ cu cele din Occident la multe produse. Nu avem o strategie, nu vorbim despre criterii de performanță la acordarea subvențiilor și toate acestea se văd la raft”.
Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR)
