Ministerul Finantelor Publice va achita FMI, Comisiei Europene si Bancii Mondiale dobanzi si comisioane in valoare totala de 1,56 miliarde de euro la imprumuturile din primul acord de tip stand-by, varful de plata urmand sa aiba loc anul viitor, potrivit unui document al Finantelor.
In 2009, anul in care a fost incheiat acordul stand-by cu FMI, insotit de intelegerile cu Banca Mondiala si Comisia Europeana, Ministerul Finantelor a platit dobanzi si comisioane de 6,9 milioane de euro catre FMI si de 12,3 milioane euro catre Comisia Europeana.
Anul trecut, dobanzile si comisioanele s-au ridicat la 100,7 milioane de euro, din care 52,3 milioane euro catre FMI si 42,2 milioane de euro catre Comisia Europeana. Banca Mondiala a primit 6,2 milioane de euro.
Doua treimi din suma de plata pentru acest an, de 167,1 milioane de euro, va fi achitata Comisiei Europene (110 milioane de euro), FMI va primi 51,1 milioane de euro, iar Banca Mondiala va incasa 6,1 milioane euro.
Incepand cu 2012, Ministerul Finantelor va achita, pe langa dobanzi si comisioane, si ratele de capital aferente imprumuturilor primite de la creditorii externi. Dobanzile si comisioanele vor insuma 219,6 milioane de euro, iar ratele de capital vor fi de 124,2 milioane euro. Astfel, serviciul total al datoriei pentru anul urmator va fi de 343,8 milioane de euro, din care mai mult de o treime va fi virata FMI sub forma de rate de capital.
Suma totala transferata FMI anul viitor va fi de 173 milioane de euro, din care 49,5 milioane de euro sub foma de dobanzi si comisioane. Pentru imprumutul de la Comisia Europeana, serviciul datoriei se ridica la 148,6 milioane de euro.
In 2013, serviciul datoriei publice catre creditorii externi creste considerabil, la 1,18 miliarde de euro, in conditiile in care Finantele vor plati 968 milioane de euro din imprumutul de la FMI. Diferenta este reprezentata de dobanzile si comisioanele catre cele trei institutii internationale creditoare.
Suma pentru anul 2014 va fi usor mai mare decat cea din 2013, respectiv 1,19 miliarde de euro, in timp ce varful de plata va fi atins in 2015, cand Finantele trebuie sa achite 1,8 miliarde de euro.
In perioada 2015-2019, Romania va plati Comisiei Europene ratele de capital aferente imprumutului de 5 miliarde de euro, exceptie facand anul 2016, cand vor fi achitate doar dobanzi si comisioane.
Intelegerea cu Banca Mondiala preveda ca ratele de capital aferente imprumuturilor contractate vor fi platite in 2022 (300 milioane euro) si in 2023 (700 milioane euro).
Cele mai recente date arata ca datoria publica a Romaniei se situa in luna aprilie la 195,5 miliarde de lei (46,5 miliarde euro), echivalentul a 36% din PIB.
Romania a semnat in primavara anului 2009 un acord stand-by cu FMI, care a facut parte dintr-un pachet de asistenta financiara de aproximativ 20 de miliarde de euro cu Fondul, UE, Banca Mondiala si alte institutii financiare internationale.
Din suma totala a acordului, Ministerul Finantelor a primit aproximativ 2,2 miliarde de euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comsia Europeana si 600 milioane euro de la Banca Mondiala.
In luna martie, autoritatile romane au decis sa prelungeasca intelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv in valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are Romania la FMI. Atunci, FMI a pus la dispozitia Romaniei o prima transa in valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).
Noul acord cu FMI este insotit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondiala, care nu a fost accesat in acordul anterior.
O misiune a comuna a FMI, Comisiei Europene si Bancii Mondiale se afla la Bucuresti pentru a doua evaluare din noul acord.