Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Delegaţia FMI trebuie să termine astăzi vizita de evaluare a acordului încheiat cu România. Dincolo de mesajele optimiste privind reluarea creşterii economice cu 1,5% începând de anul viitor, delegaţia este nemulţumită de două mari probleme de a căror rezolvare condiţionează acordarea următoarei tranşe în valoare de 870 de milioane de euro: datoriile istorice ale statului şi ordonanţa creditelor.
Arieratele, adică datoriile mai vechi de 90 zile pe care statul le are către firme, atârnă ca un bolovan de bugetul statului. După ce Guvernul a obţinut amânări peste amânări, acum delegaţia Fondului Monetar pare de neclintit. La datoriile statului s-au adăugat din luna septembrie obligaţii de 1 miliard de lei numai la Sănătate. "Deşi Guvernul a plătit 2 miliarde de lei în contul datoriilor către companiile furnizoare din sănătate, imediat au apărut noi arierate, facturi neachitate de mult timp, dar care nu erau înregistrate şi nu au fost luate în calcul. Această situaţie nu e doar în Sănătate, se regăseşte şi la Transporturi, la alte proiecte de infrastructură, mai ales la autorităţile locale", au declarat surse guvernamentale. Potrivit acestora, FMI va solicita din nou Guvernului plata unor sume în contul arieratelor ca precondiţie pentru acordarea următoarei tranşe din acordul stand-by, programată pentru decembrie. "România va solicita Consiliului Director al FMI a şasea derogare de la începutul acordului stand-by privind atingerea ţintei de arierate convenite", potrivit şefului misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks. "După cum ştiţi, a fost o ţintă de la bun început şi au fost probleme de la bun început. Continuăm să lucrăm cu autorităţile pentru a găsi soluţii pentru a reduce arieratele", a spus Franks. "Va fi cerută o nouă derogare, pentru că ţinta a fost ratată din nou", a confirmat şeful misiunii.
Misiunea de evaluare insistă pentru acţiuni de stingere a arieratelor cel puţin în ceea ce priveşte datoriile guvernamentale de la nivel central. Ca să îmbuneze un pic FMI, Guvernul a anunţat că va obliga autorităţile locale ca începând de anul viitor să includă plăţile de arierate în execuţia bugetară proprie şi să nu mai angajeze noi cheltuieli sau împrumuturi înainte de a rambursa vechile datorii. Miniştrii vor fi la rândul lor obligaţi să monitorizeze mai atent modul în care companiile din subordine se încadrează în plafoanele de angajamente financiare şi să aplice sancţiuni drastice, incluzând desfacerea contractului de muncă şi atragerea răspunderii administrative, în cazul directorilor care depăşesc aceste plafoane. Arieratele statului au ajuns la finele lunii iunie la 2 miliarde de lei, aproape dublu faţă de ţinta stabilită în acordul cu FMI pentru jumătatea anului, de 1,09 miliarde de lei, creşterea faţă de luna martie fiind de 240 de milioane de lei. Calendarul privind ţintele de arierate renegociat cu FMI în luna februarie stabilea reducerea stocului până la 1,27 miliarde de lei la finele lui martie, la 1,09 miliarde de lei la jumătatea anului, 810 milioane de lei după primele nouă luni şi 480 de milioane de lei la sfârşitul anului. Arieratele la buget trebuie eliminate în totalitate până la finele lunii aprilie 2011.
O altă îngrijorare a delegaţiei FMI este legată de depăşirea ţintei de deficit stabilită pentru anul viitor. "FMI a atenţionat că ţinta de deficit bugetar pentru 2011 va fi depăşită dacă este introdus pachetul de măsuri propus de coaliţie, deşi membrii Guvernului au insistat că această depăşire va fi estompată prin creşterea economică ce ar rezulta din relaxarea fiscalităţii. FMI a cerut în acelaşi timp un program clar de priorităţi în ceea ce priveşte investiţiile, în principal în transporturi şi sănătate", au declarat surse guvernamentale prezente la întâlniri.
ORDONANŢA CREDITELOR, NUCĂ TARE ÎN NEGOCIERI
Negocierile cu FMI au intrat în impas, în principal din cauza condiţiei de modificare a OUG 50 privind creditele populaţiei, astfel că vizita misiunii s-ar putea prelungi şi nu este exclusă suspendarea acordului, au declarat surse apropiate discuţiilor. Atât Guvernul, cât şi partidele din coaliţie au o poziţie inflexibilă faţă de modificarea substanţială a OUG 50 privind creditele populaţiei prin neaplicarea prevederilor la creditele în derulare. Autorităţile consideră că este anormal ca FMI să vină în România şi să susţină exclusiv poziţia băncilor. "FMI a cerut chiar abogarea OUG 50", au spus sursele citate. Mai mult, partea română consideră că orice divergenţă privind legislaţia naţională şi reglementările europene se rezolvă la nivel instituţional în cadrul Tratatului UE şi nu trebuie să facă obiectul unui acord de finanţare. Guvernul a atras atenţia şi că OUG 50/2010 se află în procedură de aprobare în Parlament, iar amendamentele depuse prin partidele de coaliţie nu au fost avute în vedere de misiune, deşi propun soluţii mult mai echilibrate pentru bănci. FMI a propus ca precondiţionalitate în draftul privind scrisoarea suplimentară de intenţie modificarea OUG 50/2010 prin eliminarea aplicării prevederilor la contractele aflate în derulare. De altfel, preşedintele Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Constantin Cerbulescu, a anunţat că va merge săptămâna aceasta la Comisia Europeană, la Bruxelles, pentru a clarifica modul de aplicare a Ordonanţei 50 privind creditele populaţiei şi consideră că nu vor exista probleme.
