FMI ne caută la arierate şi credite

Franks ameninţă că nu vom lua ultima tranşă în valoare de 870 milioane €
Delegaţia FMI trebuie să termine astăzi vizita de eva­luare a acordului încheiat cu Ro­mâ­nia. Dincolo de mesajele optimiste privind reluarea creşterii economice cu 1,5% înce­pând de anul viitor, delegaţia este nemulţumită de două mari probleme de a căror rezolvare condiţionează acordarea următoarei tranşe în va­loa­re de 870 de milioane de euro: da­to­riile istorice ale statului şi ordonanţa creditelor.

Arieratele, adică datoriile mai vechi de 90 zile pe care statul le are către firme, atârnă ca un bolovan de bugetul statului. După ce Guvernul a obţinut amânări peste amânări, acum delegaţia Fondului Monetar pare de neclintit. La datoriile statului s-au adăugat din luna septembrie obligaţii de 1 miliard de lei numai la Sănătate. "Deşi Guvernul a plătit 2 mi­liarde de lei în contul datoriilor către companiile furnizoare din sănătate, imediat au apărut noi arierate, facturi neachitate de mult timp, dar care nu erau înregistrate şi nu au fost luate în calcul. Această situaţie nu e doar în Sănătate, se regăseşte şi la Trans­por­turi, la alte proiecte de infrastructură, mai ales la autorităţile locale", au de­clarat surse guvernamentale. Potri­vit acestora, FMI va solicita din nou Gu­vernului plata unor sume în contul arieratelor ca precondiţie pentru acor­darea următoarei tranşe din acordul stand-by, programată pentru decembrie. "România va solicita Consiliului Director al FMI a şasea derogare de la începutul acordului stand-by pri­vind atingerea ţintei de arierate convenite", potrivit şefului misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks. "După cum ştiţi, a fost o ţintă de la bun în­ce­put şi au fost probleme de la bun în­ce­put. Continuăm să lucrăm cu au­to­ri­tăţile pentru a găsi so­luţii pentru a reduce arieratele", a spus Franks. "Va fi cerută o nouă de­ro­gare, pentru că ţinta a fost ratată din nou", a confirmat şeful misiunii.

Misiunea de evaluare insistă pentru acţiuni de stingere a arieratelor cel puţin în ceea ce priveşte datoriile guvernamentale de la nivel central. Ca să îmbuneze un pic FMI, Gu­ver­nul a anunţat că va obliga auto­rităţile locale ca începând de anul viitor să in­cludă plăţile de arierate în execuţia bugetară proprie şi să nu mai angajeze noi cheltuieli sau împrumuturi înainte de a rambursa vechile datorii. Miniştrii vor fi la rândul lor obligaţi să monitorizeze mai atent modul în care companiile din subordine se încadrează în plafoanele de angajamente financiare şi să aplice sancţiuni drastice, incluzând desfacerea con­trac­tului de muncă şi atragerea ră­s­pun­derii administrative, în cazul di­rec­torilor care depăşesc aceste pla­foa­ne. Arieratele statului au ajuns la fi­nele lunii iunie la 2 miliarde de lei, aproape dublu faţă de ţinta stabi­lită în acordul cu FMI pentru ju­mă­ta­tea anului, de 1,09 miliarde de lei, creş­­te­rea faţă de luna martie fiind de 240 de milioane de lei. Calendarul pri­vind ţintele de arierate renego­ciat cu FMI în luna februarie stabilea reducerea stocului până la 1,27 mi­liarde de lei la finele lui martie, la 1,09 miliarde de lei la jumătatea anului, 810 milioane de lei după primele nouă luni şi 480 de milioane de lei la sfârşitul anului. Arieratele la buget trebuie eliminate în totalitate până la finele lunii aprilie 2011.

O altă îngrijorare a delegaţiei FMI este legată de depăşirea ţintei de de­fi­cit stabilită pentru anul viitor. "FMI a atenţionat că ţinta de deficit bugetar pentru 2011 va fi depăşită dacă este introdus pachetul de măsuri propus de coaliţie, deşi membrii Guvernului au insistat că această depăşire va fi estompată prin creşterea economică ce ar rezulta din relaxarea fiscalităţii. FMI a cerut în acelaşi timp un program clar de priorităţi în ceea ce priveşte investiţiile, în principal în transporturi şi sănătate", au de­cla­rat surse guvernamentale prezente la întâlniri.


ORDONANŢA CREDITELOR, NUCĂ TARE ÎN NEGOCIERI
Negocierile cu FMI au intrat în impas, în principal din cauza condiţiei de mo­dificare a OUG 50 privind creditele populaţiei, astfel că vizita misiunii s-ar putea prelungi şi nu este exclusă suspendarea acordului, au declarat surse apropiate discuţiilor. Atât Guvernul, cât şi partidele din coaliţie au o poziţie inflexibilă faţă de modificarea substanţială a OUG 50 privind cre­ditele populaţiei prin neaplicarea prevederilor la creditele în derulare. Au­to­ri­tăţile consideră că este anormal ca FMI să vină în România şi să susţină exclusiv poziţia băncilor. "FMI a cerut chiar abogarea OUG 50", au spus sur­sele citate. Mai mult, partea română consideră că orice divergenţă pri­vind legislaţia naţională şi reglementările europene se rezolvă la nivel ins­ti­tuţional în cadrul Tratatului UE şi nu trebuie să facă obiectul unui acord de finanţare. Guvernul a atras atenţia şi că OUG 50/2010 se află în procedură de aprobare în Parlament, iar amendamentele depuse prin partidele de coaliţie nu au fost avute în vedere de misiune, deşi propun soluţii mult mai echilibrate pentru bănci. FMI a propus ca precondiţionalitate în draftul privind scrisoarea suplimentară de intenţie modificarea OUG 50/2010 prin eliminarea aplicării prevederilor la contractele aflate în derulare. De altfel, preşedintele Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Constantin Cerbulescu, a anunţat că va merge săptămâna aceasta la Comisia Europeană, la Bruxelles, pentru a clarifica modul de aplicare a Ordonanţei 50 privind creditele populaţiei şi consideră că nu vor exista probleme.