Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reducerea datoriilor companiilor de stat, micşorarea arieratelor statului, accesarea fondurilor europene sunt trei mari condiţii pe care reprezentanţii FMI vor să le impună autorităţilor române în cadrul noului acord pe care-l negociază în aceste zile la Bucureşti.
FMI nu mai este dispus să închidă ochii la datoriile mai vechi de 90 de zile pe care statul le are către companii, inclusiv către cele din sănătate. Motivul este limpede, Guvernul raportează încadrarea în ţinta de deficit bugetar, dar are datorii neachitate către sectorul privat, însă dacă le-ar plăti ar urca deficitul bugetar peste nivelul acceptat. Surse apropiate negocierilor susţin că FMI nu va mai accepta existenţa arieratelor şi va impune ţinte clare pe care nu le va mai renegocia, cum a făcut până acum.
În vizorul instituţiei de la Washington au intrat şi marile companii de stat. Reprezentanţii Fondului vor insista în negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilor companii cu capital de stat, apreciind că prin vânzarea unor societăţi viabile Guvernul va reuşi să finanţeze la costuri mai reduse deficitul bugetar.
Şeful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a declarat săptămâna trecută la Viena că următorul acord cu România va cuprinde ţinte clare privind arieratele companiilor de stat, întrucât rezolvarea acestei probleme va elibera resurse suplimentare pentru reluarea creşterii economice.
Potrivit FMI, arieratele cumulate ale primelor zece companii de stat care înregistrează pierderi se ridicau în noiembrie anul trecut la 7 miliarde de lei, inclusiv restanţe privind obligaţiile bugetare. Guvernul monitorizează evoluţiile financiare pentru zece companii de stat, respectiv Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, CFR SA, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Metrorex, CFR Marfă, Electrificare CFR, Compania Electrocentrale Bucureşti şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.
România ar putea împrumuta de la FMI peste 2 miliarde de euro, surse apropiate negocierilor avansând suma de 3,7 miliarde de euro. Cota României la FMI este de 2 miliarde de euro, dar alocarea maximă poate depăşi de trei ori cota, ajungând la 6 miliarde de euro. Valoarea noii înţelegeri va fi mult mai mică decât cea din actualul acord adică 13,15 miliarde de euro, din care până acum am luat 12,44 miliarde de euro.
Următorul acord cu România va fi, cel mai probabil, unul de tip precautionary stand-by, pentru că România nu este eligibilă nici pentru o linie de creditare flexibilă, nici pentru o linie de credit de tip precautionary. Banii vor fi accesaţi doar în situaţii excepţionale, precum o criză regională sau alte situaţii de urgenţă neprevăzute. Va exista şi o monitorizare strictă din partea FMI care urmăreşte reducerea arieratelor, continuarea reformelor, reducerea birocraţiei în instituţiile publice, monitorizarea sistemului bancar etc.
Dacă ţintele stabilite nu vor fi atinse, atunci banii nu vor putea fi accesaţi. Mai mult, dacă la o evaluare delegaţia FMI va constata că Guvernul nu şi-a făcut treaba, nu vor mai putea fi accesate nici tranşele ulterioare, care au fost aprobate, dar neutilizate, au declarat surse apropiate negocierilor.
O altă problemă în negocieri este cea legată de menţinerea sau renunţarea la acordul de la Viena prin care băncile nu au putut să-şi reducă expunerile pe România decât într-o marjă de +/–5% faţă de nivelul înregistrat în luna martie 2009.
Fondul Monetar Internaţional ar putea renunţa la acordul de la Viena o dată cu încheierea noii înţelegeri, de tip preventiv, întrucât băncile-mamă îşi menţin voluntar expunerea pe România, au declarat surse oficiale. Noul acord va fi încheiat, probabil, pe o perioadă de doi ani, însă în urma negocierilor perioada poate fi stabilită oriunde între nouă luni şi trei ani. Reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au sugerat părţii române că perioada optimă ar fi de doi ani, dar rămâne de văzut ce vor şi autorităţile române.
Liberalii s-au întâlnit cu Franks
Reprezentanţii Partidului Naţional Liberal s-au întâlnit ieri cu delegaţia FMI, ocazie cu care şi-au exprimat rezerva faţă de evoluţia pozitivă a economiei româneşti. Claudiu Doltu, ministru de Finanţe în Guvernul din umbră al PNL, a declarat după întrevederea cu delegaţia FMI că reprezentanţii liberali au exprimat, totodată, şi temerea legată de măsurile compensatorii pe care autorităţile române ar fi obligate să le ia în urma pierderii unor procese în instanţă. Liberalii sunt interesaţi de sustenabilitatea măsurilor adoptate de autorităţi şi de modul în care mediul de afaceri ar putea să fie afectat de acestea. Întrebat despre un viitor acord cu FMI, Doltu a spus că discuţiile despre acest lucru urmează să aibă loc între Guvern şi FMI.
