FMI vrea să ne slăbească lesa

Contractarea economiei româneşti cu 6,4% în primul trimestru a întrecut chiar şi cele mai negre prognoze ale experţilor Fondului Monetar Internaţional. Aceştia se gândesc acum să relaxeze condiţiile fiscale ale programelor cu România, Letonia şi Ungaria, în urma înrăutăţirii situaţiei economice.

Condiţiile acordului de împrumut cu România vor fi revizuite dacă evoluţia economică nu va da semne de îmbunătăţire, mai ales după ce Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut peste aşteptări, cu 6,4% în primul trimestru, a spus un oficial al FMI, citat de Reuters.

"Dacă mediul global este ceea ce se schimbă şi nu politicile, atunci chiar trebuie să analizăm reevaluarea programelor", a declarat Anne-Marie Gulde-Wolf, consilier senior în cadrul departamentului european al Fondului. Ea a mai precizat că "declinul economic este mai grav decât ne aşteptam. Deficitul fiscal este mult mai mare, aşa că analizăm o revizuire a programului".

Atitudinea realistă a experţilor de la FMI este în contrast cu optimismul exagerat afişat de premierul Emil Boc la aflarea veştii că economia s-a contractat atât de puternic în primul trimestru. "Eu văd partea plină a paharului, era de aşteptat să avem o scădere economică în primul trimestru. Ceea ce este îmbucurător este că, începând cu lunile martie şi aprilie, se întrevăd semne de redresare economică, care îmi dau speranţa că ceea ce facem este bine, că într-un interval nu foarte lung vom depăşi criza economică", a declarat Boc.

MODIFICĂRI POSIBILE
Autorităţile române au convenit cu reprezentanţii FMI în privinţa unui acord stand-by pe doi ani cu instituţia financiară pentru 12,95 miliarde de euro şi asupra unui pachet total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD în valoare de 19,95 miliarde de euro. Însă acest acord prevede mai multe condiţionalităţi privind reformele structurale şi ţinte obligatorii de îndeplinit de autorităţile române privind indicatorii macroeconomici.

Concret, FMI a fixat criterii de performanţă trimestriale stricte pentru deficitul bugetar, stabilit pentru acest an la 24,36 mi­liarde de lei. Ţintele de deficit bugetar pentru jumătatea anului şi primele nouă luni convenite iniţial au fost modificate uşor, de la nivelul de 12,13 miliarde de lei la 14,5 miliarde de lei şi, respectiv, de la 17,63 miliarde de lei la 18,6 miliarde de lei. Probabil că, asupra acestor ţinte se vor apleca experţii FMI, dacă economia nu va da semne de revenire.

Ministerul Finanţelor furnizează lunar date pentru evaluarea situaţiei bugetare, inclusiv finanţările nete externe, creditele de la sistemul financiar intern, plăţile în avans din fondurile europene, solicitările Guvernului de fonduri europene, obligaţiile către Fondul Proprietatea încă neachitate, modificările soldului de titluri de stat, precum şi a altor finanţări. Acordul stabileşte o ţintă indicativă pentru rata inflaţiei, cu intervale de variaţie de plus/minus un punct procentual, respectiv de 6,4% pentru iunie, 5,7% pentru septembrie, de 4,5% pentru 2009 şi de 2,5% pentru 2010. Probabil că şi aceste date vor fi revizuite.

PROBLEME ÎN REGIUNE
Şi Ungaria şi Letonia au înregistrat o înrăutăţire a economiei. Expertul FMI a mai declarat că o rectificare a deficitului bugetar ar putea avea loc în cazul Letoniei, care a discutat cu FMI creşterea deficitului la 7% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de 5% cât au convenit anterior cu Fondul. Totodată, FMI va încheia o misiune de verificare în Ungaria, săptămâna următoare, iar presa ungară a precizat că autorităţile de la Budapesta au cerut creşterea deficitului bugetar de la 2,9% la 3,9%, măsură care va fi, probabil, aprobată şi de reprezentanţii Fondului.