Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ghiseul.ro este denumirea scurtă, dar şi adresa de internet, pentru sistemul electronic de plăţi online a taxelor şi impozitelor. La cererea expresă a preşedintelui Băsescu către Ministrul Comunicaţiilor Valerian Vreme, ghiseul.ro trebuia să fie activ de la 1 ianuarie 2011. La nivel naţional. Nu a fost funcţional nici atunci, nici pe 4 februarie, termen promis de ministrul Vreme, la un eveniment petrecut pe 20 ianuarie. La începutul acestei săptămâni, un comunicat al Ministerului ne informa brusc în legătură cu activarea sistemului de plăţi online, în cadrul unui eveniment care urma să aibă loc pe data de 30 ianuarie. Adică ieri. Din păcate, sistemul funcţionează acum doar pentru cetăţenii din Târgu-Mureş şi bucureştenii din Sectoarele 2 şi 6!
Pentru efectuarea unei plăţi, cetăţeanul posesor de card bancar va accesa SNEP printr-un „user” şi o „parolă”, pe care le va primi de la administraţia locală.
Când? Asta nu se prea ştie pentru că totul s-a petrecut în mare grabă, abia pe 24 martie a apărut în Monitorul Oficial documentul care să reglementeze întreaga procedură... „Este necesară tipărirea în regim de urgenţă a credenţialelor (setul de informaţii, respectiv user, parolă şi instrucţiuni de utilizare a acestora, destinat accesării şi utilizării funcţionalităţilor SNEP), care permit contribuabililor accesul la situaţia financiară în baza căreia pot opera plăţile cu cardul”, se arată în documentul din MO. În momentul de faţă, informaţiile pentru „credenţiale” sunt la Unitatea de imprimare rapidă a ANAF-ului, după tipărire acestea urmând a fi trimise către primele primării înrolate în SNEP. După cum ne-au declarat reprezentanţi ANAF, ar putea fi o problemă de zile.
Cetăţenii care aleg să plătească impozitele şi taxele online ar putea suporta (parţial sau integral) comisionul de cel mult 2% din suma transferată, comision pe care primăriile trebuie să-l achite băncilor. Totuşi, comisionul nu poate depăşi 30 de lei. Depinde de fiecare primărie ce alegere va face, cu cât va contribui aceasta la plata comisionului şi cât va mai rămâne să fie achitat de cetăţean. În orice caz, pentru Târgu-Mureş, comisionul este de 1,8%, iar la PS 6, comisionul este de 1,85%, dar este suportat de primării. Ce-i drept, Consiliul Local poate oricând să modifice aceste decizii. De asemenea, pe lângă comisionul aferent fiecărui transfer online, primăriile vor plăti instituţiei de credit acceptatoare de plăţi electronice şi un comision de cel mult 300 de euro care se va percepe o singură dată, la înregistrarea instituţiei publice în sistem.
În ceea ce priveşte calendarul înscrierilor în SNEP, există o HG din decembrie 2010 care prevede ca în primele 7 luni se vor conecta oraşele cu peste 150.000 de locuitori. A doua etapă va include înregistrarea oraşelor cu până la 150.000 de locuitori, iar apoi, în cel mult alte şase luni, va urma integrarea comunelor şi a instituţiilor publice nevizate în primele două etape. Nu există penalităţi pentru autorităţile care nu se vor conecta la timp la aceste sisteme de plăţi electronice, fie că e vorba de conectarea unor platforme informatice deja dezvoltate sau achiziţionate de o primărie sau de pornire de la 0. În orice caz, ministrul Vreme a promis ieri că în perioada imediat următoare ar mai fi vreo 10 primării care ar urma să se conecteze la ghiseul.ro. În ceea ce priveşte întregul sistem, acesta a intrat în sarcina APERO (Asociaţia de Plăţi Electronice din România), organizaţie din care fac parte instituţii de credit, organizaţii internaţionale de plată, procesatori de card etc. Totodată, din APERO face parte şi firma IndecoSoft (Baia Mare), cei care au dezvoltat platorma software preluată de ghiseul.ro. Nici ministrul Vreme, nici oficialii APERO nu au dorit să precizeze suma care s-a plătit către IndecoSoft pentru achiziţia platformei software.
Potrivit datelor APERO, la sfârşitul anului trecut în România existau doar 12 Autorităţi Publice Locale care dezvoltaseră sisteme de plată a taxelor şi impozitelor online, 1 Autoritate Publică Locală care dezvoltase sistem de plată neasistată (kiosk de plată). Aceste sisteme au fost dezvoltate independent unul de celălalt, în implementarea lor nu s-a ţinut cont de posibilitatea interoperabilizării lor şi integrarea lor în cadrul unui sistem naţional.
Citește pe Antena3.ro
