x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Giganţii energetici, blocaţi de Franklin Templeton

0
11 Ian 2011 - 19:49
Giganţii energetici, blocaţi de Franklin Templeton Nicolae Badea/Agerpres Restructurarea sectorului energetic, ultimul tren în tentativa statului de a salva mineritul şi termocentralele


Deşi trebuiau să fie gata de jumătate de an, Electra şi Hidroenergetica se nasc greu. Giganţii care urmau să adune sub aceeaşi umbrelă crema energiei româneşti cu societăţile aflate pe pierderi pentru a le salva vor avea şi în acest an probleme cu fuziunea.

Dacă sindicatele din Hidroelectrica au blocat în justiţie inclusiv formarea colosului gândit de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, autorităţile au acum un nou inamic. Şi de data asta unul de calibru: Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (FP).

Iar Franklin Templeton a avut deja câteva ciocniri cu statul în puţinul timp de când a preluat conducerea FP, de la "donaţia" Rom­ga­zului către bugetul statului până la formarea chiar a Electra şi Hidro­energetica.

În prima parte a lunii ia­nuarie se va purta şi o nouă rundă de discuţii cu Fondul Proprietatea, în funcţie de care urmează să se stabilească deciziile viitoare privind constituirea giganţilor, ne-au spus surse din sistemul energetic.

Administratorul FP acuză "lipsa generală de planificare" şi se teme că restructurarea nu va produce beneficii pentru despăgubiţii comunismului.
Un alt motiv de îngrijorare a acestora îl constituie faptul că unele termocentrale înregistrează profit doar datorită faptului că tran­zac­ţionează certificate de emisii de dioxid de carbon. "Ele primesc acum gratuit aceste certificate, dar începând din 2013 vor trebui să le cumpere. În plus, preţurile de vânzare a energiei practicate de unele dintre aceste companii sunt în conformitate cu costurile suportate, creanţele neplătite sunt ridicate, investiţiile de mediu necesare sunt de ordinul sutelor de milioane de euro şi rate de eficienţă a factorilor de capacitate sunt scăzute", se mai arată în comunicat.

"Declaraţiile oficialilor Franklin Templeton la adresa companiei sunt o dovadă de amatorism". Aşa au reac­ţio­nat oficialii Hidroelectrica după ce reprezentanţii Franklin Templeton au declarat că cele două holdinguri naţionale vor avea probleme financiare şi o profitabilitate discutabilă.

"Zilele trecute, domnul Grzegorz Konieczny (...) a făcut câteva apr­e­cieri cel puţin bizare la adresa Hidroelectrica, societate la care Fondul deţine aproape 20% din acţiuni. Înţeleg dorinţa reprezentantului Franklin Templeton de a lista la bursă cât mai repede acţiunile Fondului şi de a face performanţă. Şi înţeleg şi dorinţa domniei-sale de a-şi promova imaginea! Ce nu înţeleg însă este amatorismul de care dă dovadă domnul Konieczny atunci când vorbeşte despre Hidroelectrica", declara directorul general al Hidroelectrica, Mihai David, în 7 decembrie.

"Având un reprezentant al Fondului în Consiliul de Administraţie, vicepreşedintele Franklin Templeton ar fi trebuit să fie la curent cu tot ce se întâmplă în companie, inclusiv cu datele financiare şi cu situaţia costurilor de producţie a energiei. Dacă nu sunt lămuriţi, acţionarii au dreptul să întrebe, iar managementul e obligat să răspundă. Până acum însă nu au existat nici un fel de nelămuriri. De aceea, consider că o minimă de­cen­ţă şi o doză mai mare de profesio­nalism ar fi trebuit să îl facă pe domnul Konieczny să se documenteze înainte de a vorbi public despre Hidroelectrica", a continuat tirada David.

Oficialii vorbesc şi de opacitatea statului la stabilirea preţului de vânzare a energiei, ceea ce va dimi­nua atractivitatea companiilor, care ar trebui să fie listate pe bursă în 2012. FP mai are o acţiune în justiţie împotriva înfiinţării Electra, deoarece a fost luată în calcul cu 9,73% deţinuţi la Nuclearelectrica şi nu cu 20% cât avea iniţial. Participaţia FP la companie s-a redus după o serie de majorări şi micşorări succesive de capital derulate de statul român.

Electra va încorpora compania Nuclearelectrica, complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, SNLO şi sucursalele hidro Sibiu, Vâlcea şi Târgu-Jiu. Al doilea holding, Hidroenergetica, va include Electrocentrale Deva, ELCEN Bucureşti, termocentrala Paroşeni şi restul activelor hidroenergetice.

Bătăliile juridice din 2011 au fost deja prefaţate de confruntarea dintre sindicate şi autorităţi, soldată prin pierderea procesului de către stat. Astfel, Tribunalul Bucureşti a respins în 19 noiembrie divizarea parţială a Hidroelectrica şi fuziunea prin contopire cu Electra. În motivare se precizează că fuziunea părţilor hidro poate avea loc atunci când Electra deja există, ceea ce înseamnă că va trebui ca Nuclearlectrica, cele trei complexuri energetice şi SNLO să fuzioneze dinainte.

"Tribunalul apreciază că cele două acţiuni nu pot avea loc concomitent, deoarece divizarea parţială a Hidroelectrica SA poate avea ca efect fie constituirea unei noi societăţi al cărei patrimoniu va fi format din fracţiunea desprinsă din patrimo­niul Hidroelectrica SA (patrimoniul sucursalelor Râmnicu-Vâlcea, Sibiu şi Târgu-Jiu), fie transmiterea acestei fracţiuni către o societate deja constituită, astfel cum prevede art. 250 din Legea 31/1990 republicată, cu modi­ficările şi completările ulterioare", se arată în hotărâre. Instanţa a hotărât că trebuie să se cunoască ce active şi ce datorii sunt transferate către Electra, astfel încât creditorii să ştie dacă vor fi afectaţi sau nu de mutare.

De asemenea, proiectul de di­vi­za­re a Hidroelectrica SA, Proiectul de fu­ziune prin absorbţie în vederea constituirii Hidroenergetica, precum şi Proiectul de fuziune  prin contopire în vederea constituirii Electra nu sunt le­gale, ca urmare nu pot fi înregistra­te. În urma demersurilor salariaţilor Hidroelectrica SA, instanţa de judecată, în Dosarul nr. 49977/3/2010, a ho­tărât ca Hidroelectrica nu poate fi divizată în modalitatea prevăzută de Guvernul României, se arată într-un comunicat din 22 decembrie al Hi­drosind. Ca urmare, constituirea ce­lor doi giganţi a fost blocată, dar au­to­rităţile au făcut recurs.

O altă posibilă problemă o constituie avizul pe care Consiliul Concurenţei trebuie să îl dea proiectului de constituire a celor două companii. Electra şi Hidroenergetica vor cumula 92% din piaţă şi există temeri la modul de acţionare în piaţă a celor două companii, la felul în care vor stabili preţul de producţie sau ce date vor comunica.

Marea privatizare din 2011
Aflat în foame de bani, statul va vinde sau va lista în 2011 pachete importante de acţiuni de la cele mai valoroase companii aflate în portofoliul său, din care va putea aduna 2,5 miliarde de euro, care se vor scurge la buget. Petrom, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Electrica, acestea sunt doar câteva dintrecompaniile la care statul şi-a propus să vândă pachete de acţiuni.

Mi­nis­terul Economiei, condus de Ioan Ariton, va vinde pe bursă 9,84% din Petrom şi câte 15% din Transelectrica şi Transgaz, plus 15% din Romgaz, care va fi listată. Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a în­ce­put deja procedurile de vânzare pe bursă a titlurilor Petrom, angajând consultantul juridic pentru procesul de selectare şi contractare de servi­cii financiare. Pachetul va fi listat în februarie-martie. Pentru aceste servicii de consultanţă juridică a fost selectată casa de avocatură Boştină şi Asociaţii, potrivit Mediafax.

Sta­tul deţine acum 20,6% din acţiunile Petrom, iar la preţul acţiunilor din fi­nalul lui 2010, pachetul valorează circa 420 de mi­lioane de euro. Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu dorea să folosească banii pentru majorarea de capital de 600 de mi­lioane de euro pregătită de OMV. Având în vedere la cât se ri­di­că participaţia statului, majorarea de ca­pital ar costa OPSPI 120 de mi­lioane de euro. Transgaz şi Transelectrica, prezente deja în ringul bursier, vor vinde câte 15%, pachetele fiind evaluate la circa 115 milioane de euro, respectiv 50 de milioane de euro. Transelectrica vrea ca banii să rămână în companie, aşa cum s-a întâmplat şi cu cei de la listare, pentru dezvoltarea societăţii şi moder­nizare şi să nu ajungă la buget. Mi­nisterul Economiei deţine 73,5% din Transgaz, iar Fondul Proprietatea alţi 14,98%, potrivit raportărilor bursiere. În cazul Transelectrica, ministerul are 73,6%, iar FP 13,49%.

Romgaz este evaluată în Top 100 Companii realizat de Ziarul Financiar la 2,578 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că 15% din aceasta ar valora 386,7 milioane de euro. Sta­tul deţine 85%, iar FP are 15% din titluri. Alte pachete la companii aflate pe bursă vor fi vândute la Oil Terminal şi Conpet, dar deocamdată nu s-a luat nici o decizie oficială. Statul mai poate obţine bani frumoşi şi în afara bursei. Circa 500 de milioane de euro pot fi primiţi de stat din vânzarea pachetelor mi­no­ritare deţinute la filialele Electrica privatizate cu Enel sau E.ON.

Jecmănirea poate alunga investitorii
Guvernul încearcă să stoarcă bani din companiile de stat pentru a acoperi deficitul bu­ge­tar, politică ce ar putea în­de­păr­ta investitorii străini de Ro­mâ­nia, potrivit unei opinii postate pe blogul Financial Times. Stefan Wagstyl, editor FT, folo­seş­te drept exemplu disputa dintre Franklin Templeton, ad­mi­nis­tratorul Fondului Pro­prietatea (FP), şi statul român privind Rom­gaz. Com­pania de stat a "donat" anul tre­cut 400 de mi­li­oane de lei către buget la soli­citarea Guvernului, pentru a aco­peri deficitul. Fran­klin Templeton a criticat de­cizia şi a convocat AGA pentru a propune de­miterea conducerii Rom­gaz. "Ţi­nând cont că liderii Ro­mâniei au preferat de multe ori remedii pe termen scurt în de­fa­voa­rea stra­tegiilor solide pe termen lung, nu ar trebui să fie o sur­priză dacă vor continua să jec­mănească Rom­gaz. Însă costu­ri­le pe termen lung nu trebuie sub­es­timate. În urma crizei globale, in­vestitorii străini au devenit foar­te pretenţioşi cu Europa Centrală şi de Est, preferând în general ţări din centrul Europei, precum Polonia, Cehia şi Slovacia. Dacă aceas­tă distincţie persistă, România ar putea avea probleme. Costul final al celor 400 de milioane de lei lua­te de la Romgaz ar putea fi foarte greu", conchide jurnalistul FT.
Citeşte mai multe despre:   energie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Nicu Marcu: Acțiunile noastre de supraveghere și control au tocmai scopul asigurării stabilității piețelor pe care le supraveghem și al corectării practicilor care pot ascunde deficit de solvabilitate la unii operatori din piață

Nicu Marcu: Acțiunile noastre de supraveghere și control au tocmai scopul asigurării stabilității piețelor pe care le supraveghem și al corectării practicilor care pot ascunde deficit de solvabilitate la unii operatori din piață
Economiile europene sunt amenințate de creșterea insolvențelor companiilor, în cazul în care statele membre nu reușesc să efectueze o tranziție ușoară de la sprijinul de lichiditate către un sprijin de...

Vodafone România va avea un nou director general

Vodafone România va avea un nou director general
Noul director general al Vodafone România are un nou director general. Achilleas Kanaris își începe mandatul la 1 iulie 2021 când o înlocuiește pe Murielle Lorilloux.  Achilleas Kanaris este...

Au demarat procedurile pentru construcția Autostrăzii Târgu Neamț - Ungheni

Au demarat procedurile pentru construcția Autostrăzii Târgu Neamț - Ungheni
Începe revizuirea Studiului de Fezabilitate și elaborarea proiectelor de autorizare și execuție pentru Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, potrivit Ordiinului Compania Națională de...

Un nou Consiliu de Administrație la Societatea Națională a Sării

Un nou Consiliu de Administrație la Societatea Națională a Sării
Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a numit noii membri ai Consiliului de Administrație al Societății Naționale a Sării, pentru o perioadă de 4 luni, cu posibilitate de prelungire, anunță MInisterul Econ...

Raiffeisen Bank raportează un profit în creștere cu 41% în primul trimestru din 2021

Raiffeisen Bank raportează un profit în creștere cu 41% în primul trimestru din 2021
Raiffeisen Bank a incheiat primul trimestru al anului 2021 cu un profit net de 198 milioane de lei, în creştere cu 41% faţă de rezultatul obţinut în perioada similară a anului trecut. Activele totale ale...

Comenzi online pentru produsele necesare

Comenzi online pentru produsele necesare
Totul este mai simplu în mediul online și tot mai multe persoane aleg să își facă proviziile în acest fel. Sunt o mulțime de produse pe care le găsești online, pentru orice ai avea nevoie. Fie că vrei să...

O echipă FMI va efectua revizuirea anuală a economiei românești

O echipă FMI va efectua revizuirea anuală a economiei românești
O echipă FMI condusă de Jan Kees Martijn va discuta cu autoritățile române, în întâlniri virtuale, în perioada 10 - 28 mai 2021, pentru pentru a efectua revizuirea anuală a economiei românești, cunoscută...

Activele fondurilor de pensii facultative au depășit 3,1 miliarde de lei în martie 2021

Activele fondurilor de pensii facultative au depășit 3,1 miliarde de lei în martie 2021
Activele fondurilor de pensii facultative aveau active în valoare de peste 3,1 miliarde de lei la 31 martie 2021, maii mari cu 30,37% față de aceeaşi perioadă a anului trecut,...

BCE: Două din cinci bănci încă nu conştientizează că vor exista credite toxice

BCE: Două din cinci bănci încă nu conştientizează că vor exista credite toxice
Aproximativ 40% dintre băncile din zona euro încă nu conştientizează că s-ar putea confrunta cu defaulturi în rândul clienţilor cauzate de pandemie şi încă speră că vin vremuri mai bune sau încearcă să...

Klaus Iohannis și parlamentarii construiesc Autostrada Nordului în 4 ani

Klaus Iohannis și parlamentarii construiesc Autostrada Nordului în 4 ani
De la 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 264/2020 pentru aprobarea obiectivului de investiții „Autostrada Nordului” (A14). Întinsă pe traseul Vama Oar - Satu Mare - Baia Mare - Dej - Bistrița - Vatra...

Afacerile McDonald’s în România au scăzut cu 8% în 2020

Afacerile McDonald’s în România au scăzut cu 8% în 2020
Afacerile McDonald’s în România au scăzut cu 8% în 2020 din cauza în contextul pandemiei de coronavirus care a afectat puternic piaţa de restaurante din toată lumea. Compania a ajuns,...

Consiliul Concurenței investighează piața cărnii de pasăre

Consiliul Concurenței investighează piața cărnii de pasăre
Consiliul Concurenței a declanșat o investigație ce vizează un posibil comportament anticoncurențial al unor companii care își desfășoară activitatea pe piața producției și comercializării cărnii de...

Două societăți din grupul Enel au un nou director general

Două societăți din grupul Enel au un nou director general
Companiile Enel Energie și Enel Energie Muntenia au un nou director general. Acesta este Marius Chiriac, fost coordonator al activității Enel X România. Cele două societăți dețin împreună cel mai...

Castelul de la Zlatna a fost cumpărat de lanțul hotelier Hilton

Castelul de la Zlatna a fost cumpărat de lanțul hotelier Hilton
Castelul de la Zlatna a fost cumpărat de lanțul hotelier Hilton pentru circa 260.000 de euro. Acesta a fost scos la licitație în urmă cu trei ani de Artmark, la un preț de pornire de 295.000 de...

BRD a înregistrat un profiit în scădere în primul trimestru din 2021

BRD a înregistrat un profiit în scădere în primul trimestru din 2021
Grupul BRD a înregistrat un profit net de 222 milioane lei în primul trimestru al acestui an, față de 241 milioane lei în primul trimestru din 2020. “Economia României a evoluat peste așteptări în...
Serviciul de email marketing furnizat de