x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Giganţii energetici, blocaţi de Franklin Templeton

0
11 Ian 2011 - 19:49
Giganţii energetici, blocaţi de Franklin Templeton Nicolae Badea/Agerpres Restructurarea sectorului energetic, ultimul tren în tentativa statului de a salva mineritul şi termocentralele


Deşi trebuiau să fie gata de jumătate de an, Electra şi Hidroenergetica se nasc greu. Giganţii care urmau să adune sub aceeaşi umbrelă crema energiei româneşti cu societăţile aflate pe pierderi pentru a le salva vor avea şi în acest an probleme cu fuziunea.

Dacă sindicatele din Hidroelectrica au blocat în justiţie inclusiv formarea colosului gândit de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, autorităţile au acum un nou inamic. Şi de data asta unul de calibru: Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (FP).

Iar Franklin Templeton a avut deja câteva ciocniri cu statul în puţinul timp de când a preluat conducerea FP, de la "donaţia" Rom­ga­zului către bugetul statului până la formarea chiar a Electra şi Hidro­energetica.

În prima parte a lunii ia­nuarie se va purta şi o nouă rundă de discuţii cu Fondul Proprietatea, în funcţie de care urmează să se stabilească deciziile viitoare privind constituirea giganţilor, ne-au spus surse din sistemul energetic.

Administratorul FP acuză "lipsa generală de planificare" şi se teme că restructurarea nu va produce beneficii pentru despăgubiţii comunismului.
Un alt motiv de îngrijorare a acestora îl constituie faptul că unele termocentrale înregistrează profit doar datorită faptului că tran­zac­ţionează certificate de emisii de dioxid de carbon. "Ele primesc acum gratuit aceste certificate, dar începând din 2013 vor trebui să le cumpere. În plus, preţurile de vânzare a energiei practicate de unele dintre aceste companii sunt în conformitate cu costurile suportate, creanţele neplătite sunt ridicate, investiţiile de mediu necesare sunt de ordinul sutelor de milioane de euro şi rate de eficienţă a factorilor de capacitate sunt scăzute", se mai arată în comunicat.

"Declaraţiile oficialilor Franklin Templeton la adresa companiei sunt o dovadă de amatorism". Aşa au reac­ţio­nat oficialii Hidroelectrica după ce reprezentanţii Franklin Templeton au declarat că cele două holdinguri naţionale vor avea probleme financiare şi o profitabilitate discutabilă.

"Zilele trecute, domnul Grzegorz Konieczny (...) a făcut câteva apr­e­cieri cel puţin bizare la adresa Hidroelectrica, societate la care Fondul deţine aproape 20% din acţiuni. Înţeleg dorinţa reprezentantului Franklin Templeton de a lista la bursă cât mai repede acţiunile Fondului şi de a face performanţă. Şi înţeleg şi dorinţa domniei-sale de a-şi promova imaginea! Ce nu înţeleg însă este amatorismul de care dă dovadă domnul Konieczny atunci când vorbeşte despre Hidroelectrica", declara directorul general al Hidroelectrica, Mihai David, în 7 decembrie.

"Având un reprezentant al Fondului în Consiliul de Administraţie, vicepreşedintele Franklin Templeton ar fi trebuit să fie la curent cu tot ce se întâmplă în companie, inclusiv cu datele financiare şi cu situaţia costurilor de producţie a energiei. Dacă nu sunt lămuriţi, acţionarii au dreptul să întrebe, iar managementul e obligat să răspundă. Până acum însă nu au existat nici un fel de nelămuriri. De aceea, consider că o minimă de­cen­ţă şi o doză mai mare de profesio­nalism ar fi trebuit să îl facă pe domnul Konieczny să se documenteze înainte de a vorbi public despre Hidroelectrica", a continuat tirada David.

Oficialii vorbesc şi de opacitatea statului la stabilirea preţului de vânzare a energiei, ceea ce va dimi­nua atractivitatea companiilor, care ar trebui să fie listate pe bursă în 2012. FP mai are o acţiune în justiţie împotriva înfiinţării Electra, deoarece a fost luată în calcul cu 9,73% deţinuţi la Nuclearelectrica şi nu cu 20% cât avea iniţial. Participaţia FP la companie s-a redus după o serie de majorări şi micşorări succesive de capital derulate de statul român.

Electra va încorpora compania Nuclearelectrica, complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, SNLO şi sucursalele hidro Sibiu, Vâlcea şi Târgu-Jiu. Al doilea holding, Hidroenergetica, va include Electrocentrale Deva, ELCEN Bucureşti, termocentrala Paroşeni şi restul activelor hidroenergetice.

Bătăliile juridice din 2011 au fost deja prefaţate de confruntarea dintre sindicate şi autorităţi, soldată prin pierderea procesului de către stat. Astfel, Tribunalul Bucureşti a respins în 19 noiembrie divizarea parţială a Hidroelectrica şi fuziunea prin contopire cu Electra. În motivare se precizează că fuziunea părţilor hidro poate avea loc atunci când Electra deja există, ceea ce înseamnă că va trebui ca Nuclearlectrica, cele trei complexuri energetice şi SNLO să fuzioneze dinainte.

"Tribunalul apreciază că cele două acţiuni nu pot avea loc concomitent, deoarece divizarea parţială a Hidroelectrica SA poate avea ca efect fie constituirea unei noi societăţi al cărei patrimoniu va fi format din fracţiunea desprinsă din patrimo­niul Hidroelectrica SA (patrimoniul sucursalelor Râmnicu-Vâlcea, Sibiu şi Târgu-Jiu), fie transmiterea acestei fracţiuni către o societate deja constituită, astfel cum prevede art. 250 din Legea 31/1990 republicată, cu modi­ficările şi completările ulterioare", se arată în hotărâre. Instanţa a hotărât că trebuie să se cunoască ce active şi ce datorii sunt transferate către Electra, astfel încât creditorii să ştie dacă vor fi afectaţi sau nu de mutare.

De asemenea, proiectul de di­vi­za­re a Hidroelectrica SA, Proiectul de fu­ziune prin absorbţie în vederea constituirii Hidroenergetica, precum şi Proiectul de fuziune  prin contopire în vederea constituirii Electra nu sunt le­gale, ca urmare nu pot fi înregistra­te. În urma demersurilor salariaţilor Hidroelectrica SA, instanţa de judecată, în Dosarul nr. 49977/3/2010, a ho­tărât ca Hidroelectrica nu poate fi divizată în modalitatea prevăzută de Guvernul României, se arată într-un comunicat din 22 decembrie al Hi­drosind. Ca urmare, constituirea ce­lor doi giganţi a fost blocată, dar au­to­rităţile au făcut recurs.

O altă posibilă problemă o constituie avizul pe care Consiliul Concurenţei trebuie să îl dea proiectului de constituire a celor două companii. Electra şi Hidroenergetica vor cumula 92% din piaţă şi există temeri la modul de acţionare în piaţă a celor două companii, la felul în care vor stabili preţul de producţie sau ce date vor comunica.

Marea privatizare din 2011
Aflat în foame de bani, statul va vinde sau va lista în 2011 pachete importante de acţiuni de la cele mai valoroase companii aflate în portofoliul său, din care va putea aduna 2,5 miliarde de euro, care se vor scurge la buget. Petrom, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Electrica, acestea sunt doar câteva dintrecompaniile la care statul şi-a propus să vândă pachete de acţiuni.

Mi­nis­terul Economiei, condus de Ioan Ariton, va vinde pe bursă 9,84% din Petrom şi câte 15% din Transelectrica şi Transgaz, plus 15% din Romgaz, care va fi listată. Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a în­ce­put deja procedurile de vânzare pe bursă a titlurilor Petrom, angajând consultantul juridic pentru procesul de selectare şi contractare de servi­cii financiare. Pachetul va fi listat în februarie-martie. Pentru aceste servicii de consultanţă juridică a fost selectată casa de avocatură Boştină şi Asociaţii, potrivit Mediafax.

Sta­tul deţine acum 20,6% din acţiunile Petrom, iar la preţul acţiunilor din fi­nalul lui 2010, pachetul valorează circa 420 de mi­lioane de euro. Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu dorea să folosească banii pentru majorarea de capital de 600 de mi­lioane de euro pregătită de OMV. Având în vedere la cât se ri­di­că participaţia statului, majorarea de ca­pital ar costa OPSPI 120 de mi­lioane de euro. Transgaz şi Transelectrica, prezente deja în ringul bursier, vor vinde câte 15%, pachetele fiind evaluate la circa 115 milioane de euro, respectiv 50 de milioane de euro. Transelectrica vrea ca banii să rămână în companie, aşa cum s-a întâmplat şi cu cei de la listare, pentru dezvoltarea societăţii şi moder­nizare şi să nu ajungă la buget. Mi­nisterul Economiei deţine 73,5% din Transgaz, iar Fondul Proprietatea alţi 14,98%, potrivit raportărilor bursiere. În cazul Transelectrica, ministerul are 73,6%, iar FP 13,49%.

Romgaz este evaluată în Top 100 Companii realizat de Ziarul Financiar la 2,578 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că 15% din aceasta ar valora 386,7 milioane de euro. Sta­tul deţine 85%, iar FP are 15% din titluri. Alte pachete la companii aflate pe bursă vor fi vândute la Oil Terminal şi Conpet, dar deocamdată nu s-a luat nici o decizie oficială. Statul mai poate obţine bani frumoşi şi în afara bursei. Circa 500 de milioane de euro pot fi primiţi de stat din vânzarea pachetelor mi­no­ritare deţinute la filialele Electrica privatizate cu Enel sau E.ON.

Jecmănirea poate alunga investitorii
Guvernul încearcă să stoarcă bani din companiile de stat pentru a acoperi deficitul bu­ge­tar, politică ce ar putea în­de­păr­ta investitorii străini de Ro­mâ­nia, potrivit unei opinii postate pe blogul Financial Times. Stefan Wagstyl, editor FT, folo­seş­te drept exemplu disputa dintre Franklin Templeton, ad­mi­nis­tratorul Fondului Pro­prietatea (FP), şi statul român privind Rom­gaz. Com­pania de stat a "donat" anul tre­cut 400 de mi­li­oane de lei către buget la soli­citarea Guvernului, pentru a aco­peri deficitul. Fran­klin Templeton a criticat de­cizia şi a convocat AGA pentru a propune de­miterea conducerii Rom­gaz. "Ţi­nând cont că liderii Ro­mâniei au preferat de multe ori remedii pe termen scurt în de­fa­voa­rea stra­tegiilor solide pe termen lung, nu ar trebui să fie o sur­priză dacă vor continua să jec­mănească Rom­gaz. Însă costu­ri­le pe termen lung nu trebuie sub­es­timate. În urma crizei globale, in­vestitorii străini au devenit foar­te pretenţioşi cu Europa Centrală şi de Est, preferând în general ţări din centrul Europei, precum Polonia, Cehia şi Slovacia. Dacă aceas­tă distincţie persistă, România ar putea avea probleme. Costul final al celor 400 de milioane de lei lua­te de la Romgaz ar putea fi foarte greu", conchide jurnalistul FT.
Citeşte mai multe despre:   energie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia

Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia
Creșterea pensiilor cu 40% va avea un impact extrem de grav asupra economiei și va duce la pierderea multor locuri de muncă, într-un moment în care este nevoie de consolidare fiscal-bugetară, arată într-o...

Criza lovește Guvernul cu măriri de salarii și angajări masive

Criza lovește Guvernul cu măriri de salarii și angajări masive
Clamată de PNL pe vremea când era în opoziţie, restructurarea aparatului bugetar a dispărut din discursul liberalilor odată ajunşi la putere. În plină criză economică, aparatul de lucru al Guvernului Orban a...

Florin Cîţu: Nu se fac executări silite până pe 25 decembrie

Florin Cîţu: Nu se fac executări silite până pe 25 decembrie
Ministrul de Finanțe, Florin Cîţu, a anunţat că va propune joi, în şedinţa de Guvern, amânarea executărilor silite până în data de 25 decembrie.   „Referitor la 25 octombrie, propuneri față...

Tranzacție importantă pe piața financiară non-bancară din România

Tranzacție importantă pe piața financiară non-bancară din România
OLX Group și ORESA anunță intenția de achiziție a KIWI Finance de către OLX Group. KIWI Finance, cel mai mare broker de credite din România, va fi adăugat portofoliului local OLX Group, din care fac deja parte OL...

Cât petrec românii în trafic spre locul de muncă

Cât petrec românii în trafic spre locul de muncă
Angajatii din statele membre UE ajungeau la serviciu în 25 de minute, anul trecut, românii petrecând în trafic un timp apropiat de media comunitar,ă care este de 27 de minute, arată Eurostat. Cel mai...

Ce spune Florin Cîțu despre datoria publică a țării

Ce spune Florin Cîțu despre datoria publică a țării
Datoria publică a României a crescut cu 7% în acest an, mult sub media statelor comunitare, unde aceasta s-a mărit cu 20%, potrivit ministrului Finanțelor, Florin Cîțu.  "În medie, datoria publică a...

Care sunt domeniile de activitate cu cele mai mari salarii

Care sunt domeniile de activitate cu cele mai mari salarii
Cele mai plătite joburi din România sunt în domeniile pharma și tehnologia informației, unde veniturile lunare se situează peste media pieței, potrivit studiului "Total Remuneration Survey",...

Economia românească lovită de pandemie. Care este soluția ieșirii din criză

Economia românească lovită de pandemie. Care este soluția ieșirii din criză
Restricțiile impuse din cauza pandemiei de coronavirus ar putea însemna închiderea a peste 300.000 de afaceri și rămânerea pe drumuri a circa 500.000 de oameni. Efectele crizei economice s-ar putea resimți de...

APIA a plătit renta viageră agricolă pe 2019. Care a fost suma alocată

APIA a plătit renta viageră agricolă pe 2019. Care a fost suma alocată
Suma totală plătită pentru renta viageră agricolă pentru 2019 se ridică la 46,75 milioane de lei pentru 37.532 de beneficiari, a transmis Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură...

Peste 80% dintre persoanele care își caută un loc de muncă prin AJOFM-uri au 4 clase primare

Peste 80% dintre persoanele care își caută un loc de muncă prin AJOFM-uri au 4 clase primare
Peste 80% dintre persoanele care își caută un loc de muncă prin AJOFM-uri au doar 4 clase primare. Acestea ar putea avea șansa de a se intregra pe piața muncii după urmarea unor cursuri de formare prin modifi...

Calendarul evaluărilor. Cum se prezintă ratingul României

Calendarul evaluărilor. Cum se prezintă ratingul României
Principalele agenții de evaluare financiară își vor anunța, în perioada imediat următoare, noile estimări privind ratingul de țară al României. Potrivit calendarului pe anul 2020, agenția Fitch își va...

Ultimele trei zile pentru sprijinul anti-pandemie

Ultimele trei zile pentru sprijinul anti-pandemie
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) atenționează că data limită de depunere a cererilor în cadrul Măsurii 21 - „Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și...

Finanţele propun o nouă eşalonare a datoriilor

Finanţele propun o nouă eşalonare a datoriilor
La câteva luni distanță de la apariția Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 69/2020, prin intermediul căreia contribuabilii pot beneficia de anularea dobânzilor și penalităților aferente...

România merge pe drumul falimentului mai rapid decât Albania, Moldova și Kosovo

România merge pe drumul falimentului mai rapid decât Albania, Moldova și Kosovo
Galerie Foto România se va situa anul viitor, potrivit estimărilor FMI, pe ultimul loc printre cele 16 țări europene cu economii emergente și în curs de dezvoltare, sub Albania și Kosovo, la balanța guvernamentală netă....

Se modernizează calea ferată Timișoara-Arad

Se modernizează calea ferată Timișoara-Arad
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a scos ieri la licitaţie contractul pentru proiectarea şi execuția lucrărilor de modernizare a căii ferate Timişoara - Arad. Valoarea totală estimată a contractului,...
Serviciul de email marketing furnizat de