Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul vine cu o veste proastă pentru cei 1,14 milioane de români ale căror apartamente încă sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire. Pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Executivului s-a aflat proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic. Prin noul act normativ se doreşte combaterea sărăciei, dar el va avea un efect advers mult mai puternic. Va crea o nouă categorie, mult mai mare, de persoane sărace. Este vorba despre persoanele cu venituri medii, care vor avea de suportat facturi la întreţinere de două şi chiar de trei ori mai mari decât acum.
Actul normativ stabileşte criteriile de încadrare a persoanelor în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, reglementând, totodată, şi măsurile de protecție socială pentru aceștia în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei energetice. Odată cu aplicarea noii legi, din iarna 2021-2022, subvenţii pentru energie şi încălzire vor primi doar persoanele care se vor încadra în categoria consumatorilor vulnerabili, conform definiţiei date acum de Guvern. La modul cum a fost gândită legea, se vede clar că Guvernul nu a urmărit decât să facă economii la buget prin tăierea subvențiilor pentru o mare parte din populaţie, ignorând cu bună ştiinţă situaţia în care se află sistemul centralizat de termoficare. Vorbim despre un sistem învechit, cu pierderi mari, care crapă din toate încheieturile şi care este ţinut în viaţă în marile oraşe doar prin facturile tot mai mari pe care le emite şi de subvenţii.
Consumatorul vulnerabil de energie este definit ca fiind persoană singură/familie, care, din motive de boală, vârstă, venituri insuficiente sau alţi factori, ar trebui să beneficieze de măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale, în noua viziune a Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Plătim pentru un sistem ineficient
Citește pe Antena3.ro
În București, costul total al apei calde și căldurii, produsă în centralele Societăţii Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) și transportată prin conductele Termoenergetica (fosta RADET), este de 400 de lei/gigacaloria. Din acest preț, toată populația, indiferent de venituri, plătește doar 163 de lei. Restul este subvenție plătită de Primăria Generală a Capitalei. De exemplu, potrivit unei analize realizate de RADET, pentru încălzirea unui apartament de două camere, dintr-un bloc izolat foarte bine, la o temperatură interioară de 20 de grade, sunt necesare circa 6,12 gigacalorii/an, pentru unul de trei camere, 8,22 de gigacalorii, iar pentru unul de patru camere, 10,52 de gigacalorii. În Bucureşti, la un preţ de 163 de lei/Gcal, proprietarii plătesc încălzirea pentru un apartament de două camere circa 998 de lei pe an. Retragerea subvenţiei ar însemna un cost de circa 2.450 de lei pe an, adică de aproape 2,5 ori mai mult decât acum, şi în condiţiile în care gigacaloria nu se va scumpi. În realitate, cu siguranţă însă costurile vor fi mult mai mari faţă de varianta ideală prezentată de calculele RADET.
Beneficiarii ajutorului de încălzire
427.000 - număr total de beneficiari
42.759 - pentru energie termică
94.070 - pentru gaze naturale
12.828 - pentru energie electrică
277.934 - pentru combustibili solizi și lichizi
Sprijinul nu poate depăşi valoarea facturii
Ajutorul pentru încălzire se va acorda în funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei singure, sub forma compensației procentuale. Persoanele singure pot beneficia de sprijin dacă au un venit net lunar de până la 1.445 de lei. Pentru o familie, condiția este ca venitul net lunar mediu să nu depășească 810 lei per persoană. Compensația nu poate fi mai mică de 10% din valoarea de referință, luată în calcul în funcție de sistemul de încălzire utilizat (și care reprezintă nivelul maxim al ajutorului), dar nici mai mare decât valoarea consumului facturat. Valoarea de referință este de 500 de lei pe lună pentru energie electrică, de 250 de lei, pentru gaze naturale, și de 80 de lei, pentru combustibili solizi și petrolieri. Pentru energia termică, valoarea de referinţă a ajutorului lunar se stabilește în limita consumului mediu. Acesta este definit drept cantitatea de energie termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinţei. Proiectul de lege cuprinde o anexă care stabilește acest parametru în funcție de zonă, numărul de camere, luna calendaristică. Astfel, consumatorul vulnerabil poate încasa lunar între 50 și 500 de lei, dacă se încălzește cu energie electrică, între 25-250 de lei, dacă utilizează gaze naturale și între 8-80 de lei, dacă folosește cărbune sau un combustibil petrolier pentru încălzire.
Cifra
427.000
de persoane se estimează că vor fi beneficiarii noii legi, din care
42.759 pentru energie termică, 94.070, pentru gaze naturale, 12.828, pentru energie electrică şi 277.934, pentru combustibili solizi și lichizi.
Caseta
AEI: Se restrânge aria de acoperire a termenului vulnerabil
După apariţia în spaţiul public a proiectului elaborat de Ministerul Muncii, Asociația Energia Inteligentă (AEI) a realizat o analiză pe marginea lui, în care arată că se abordează doar parțial subiectul consumatorului vulnerabil, restrângând aria de acoperire a acestui termen strict la persoanele care se află în sărăcie energetică, în această categorie intrând persoanele cu o capacitate redusă de a obține servicii energetice în condiții de preț accesibil. Ca urmare, setul de măsuri propuse în proiectul de lege sunt, în principal, de tipul celor financiare. „Atragem atenția asupra faptului că prin perpetuarea unor politici publice ce vizează exclusiv acordarea de ajutoare/subvenții, factorii decidenți riscă să piardă din vedere obiectivul principal al combaterii fenomenului sărăciei energetice, și anume, sprijinirea și responsabilizarea clientului vulnerabil pentru a ieși din paradigma vulnerabilității energetice”, se precizează în studiu. Formulate foarte general, măsurile non-financiare ar urma să fie identificate în legislația secundară sau prin alte acte legislative, ceea ce „amplifică riscul unei abordări lipsite de coerență”, notează studiul realizat de AEI.
