Guvernul renunţă la adoptarea euro în 2015

Guvernul Boc a renunţat la data de 1 ianuarie 2015 ca obiectiv pentru adoptarea monedei euro, termen menţionat cu regularitate în anii anteriori, şi a avansat doar intervalul 2013-2014 pentru intrarea în ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, potrivit noului program de convergenţă.

În documentul citat de Mediafax nu mai este însă menţinut şi angajamentul de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015. În primăvara anului trecut, Guvernul aprecia că are nevoie de timp pentru implementarea unor reforme structurale suplimentare care să ducă la creşterea flexi­bi­li­tăţii economiei şi a capacităţii acesteia de a face faţă şocurilor asimetrice. Din aceste motive, moneda naţională nu ar fi putut să intre în mecanismul ratei de schimb II „mai devreme de 2012”, iar pentru moneda euro era stabilit în mod distinct că va fi adopta­tă la 1 ianuarie 2015.

În proiectul noului program de convergenţă, amânarea intrării în ERM-II pentru 2013-2014 este pusă tot pe seama continuării reformelor. „Având în vedere necesitatea continuării reformelor structurale menite să crească flexibilitatea economiei româneşti şi capacitatea acesteia de a face faţă eventualelor şocuri asimetrice, se apreciază că moneda naţională va putea intra în mecanismul ratei de schimb II (ERM II) în perspectiva anilor 2013-2014. (...) Se consideră că atât perioada anterioară intrării în ERM II, cât şi cea a parti­ci­pării în acest mecanism vor re­pre­zenta etape importante ale procesului de convergenţă nominală şi reală a economiei româneşti, ce este prognozat a se relua ulterior în­che­ie­rii perioadei de contracţie economi­că substanţială”, se arată în document.

Mai mulţi oficiali, printre care preşedintele Traian Băsescu şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, au vorbit în ultima vreme despre posibilitatea amânării intrării României la zona euro faţă de calendarul actual de aderare, care stabileşte adoptarea euro în 2015. Cele mai multe opinii vorbesc despre o amânare de cel mult doi ani, pe­ri­oa­dă în care România ar putea conti­nua reformele structurale, beneficiind de avantajul unei politici mone­tare independente. În acest interval, banca centrală ar putea calibra mai bine rata de schimb la care se va face trecerea de la leu la euro. Şi şeful mi­siu­nii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, a preci­zat că ţările cu regim flexibil al cursului de schimb, printre care şi România, nu trebuie să se grăbească însă cu ade­ra­rea la euro, ci să profite de avantajul unei politici monetare proprii. Programul de convergenţă al Ro­mâ­niei este revizuit anual şi transmis la Bru­xelles după aprobarea de Guvern.