Hidroelectrica, "mama răniţilor"

După ce a fost propusă pentru spar­gere în două astfel încât să salveze mineritul şi termocentralele pe pierderi din România, Hidroelectrica a ajuns soluţia de ultim moment şi pentru salvarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Ion Ariton, ministrul Economiei, a declarat vineri că acordul investitorilor pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost prelungit până la 31 decembrie 2012, iar în eventualitatea în care nu vor fi găsiţi alţi parteneri străini proiectul ar putea fi derulat cu companii româneşti.

"Dacă nu vor veni alte companii putem continua singuri acest proiect, cu companii de stat precum Hidroelectrica, Transelectrica sau altele", a declarat Ariton, prezent la hidrocentrala Lotru – Ciunget, din judeţul Vâlcea, cu ocazia finalizării lucrărilor de modernizare a unităţii.

Compania care realizează cele două unităţi atomice este EnergoNuclear. În urmă cu câteva luni grupul ceh CEZ a renunţat, aşa încât Nu­clear­electrica a achiziţionat cei 9,16% ai săi care s-au adăugat celor 51% de­ţinuţi anterior. Luna trecută, însă, alte trei mari grupuri energetice, RWE, GDF Suez şi Iberdrola au re­nunţat citând situaţia pieţei energeti­ce româneşti şi incertitudinile crizei. Primele deţineau tot câte 9,15% iar Iberdrola 6,2%. Singurii "mohicani" care au ră­mas sunt Enel şi ArcelorMittal Ro­mâ­nia, cu 9,16% şi, respectiv 6,2%.

Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, ale cărei costuri sunt evaluate la patru miliarde de euro, este derulată de EnergoNuclear, în care statul, prin producătorul de energie Nuclearelectrica, deţine deocamdată parti­cipaţia majoritară.

După ce va cumpăra şi părţile celorlalte companii, statul român ar ajunge la 84,68% din acţiuni, adică ar trebui să aducă circa 3,4 miliarde de euro din cele 4 miliarde cât costă construcţia. Numai că statul nu mai are bani, aşa că doreşte să îşi reducă deţinerea la 40%, diferenţa urmând că fie acordată unor potenţiali investitori care să îi înlocuiască pe cei care au renunţat.

Tudor Şerban, consilier al mi­nistrului Economiei, a arătat că unele companii din Coreea de Sud, Rusia, China şi America şi-au manifestat interesul pentru a prelua acţiuni la EnergoNuclear.

Dacă vor fi realizate, unităţile 3 şi 4 ar dubla puterea instalată a centralei de la Cernavodă, la circa 2.800 MW şi ar asigura, împreună cu cele două reactoare funcţionale, aproximativ 36% din energia produsă la nivel naţional.

Potrivit planurilor iniţiale ale Guvernului, construcţia celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în 2009 şi să se încheie în 2014-2015. Acum termenul de finalizare a fost decalat până în 2017.