x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

În timp ce România forţează închiderea minelor, alte ţări scot mai mult fum pe coşuri

0
Autor: Adrian Stoica11 25 Feb 2021 - 07:25
În timp ce România forţează închiderea minelor, alte ţări scot mai mult fum pe coşuri
Vezi galeria foto


Scumpirea accentuată a certificatelor de emisii de carbon  din ultimii ani a dat peste cap balanţa financiară a Complexului Energetic Oltenia. Dacă până pe 30 aprilie Comisia Europeană nu va da undă verde programului de restructurare al societăţii, cei de aici vor fi obligaţi să apeleze la Guvern sau să ia drumul băncilor pentru a obţine banii necesari cumpărării celor circa 7,5 milioane de certificate de CO2 aferente producţiei de 8,5 TWh de anul trecut. Un calcul sumar arată că la un cost de 40 euro/certificat, CE Oltenia va avea nevoie de 300 de milioane de euro.  Surprinzător, în timp ce la noi se pune o presiune foarte mare pe lichidarea producţiei de energie pe bază de cărbune cât mai repede, alte ţări, care au ştiut să negocieze mai bine cu Bruxellesul, îşi cresc producţia.   

Majorarea subvenţiilor şi un cadru legislativ optim au creat la nivel european un curent favorabil dezvoltării energiilor verzi, dar el se poate dovedi extrem de periculos, putând duce la un blackout costisitor, mai ales în cazul României, al cărui sistem energetic este la limita supravieţuirii, din cauza lipsei investiţiilor. Să ne aducem aminte că România a trecut pe 10 mai 1977  printr-o pană de curent de circa 4-5 ore,  iar daunele produse au fost mai mari decât cele lăsate în urma  cutremurului din 4 martie 1977, după opinia unor specialiști. Mai mult, în ultimii ani, sistemul energetic românesc a mai fost aproape de câteva ori de a reedita situaţia. Deşi văzută de ONG-urile de mediu ca o soluție providențială  pentru acoperirea cererii de energie în creştere şi pentru reducerea poluării, morile de vânt şi panourile fotovoltaice au limitele lor. Impredictibilitatea producţiei generează situaţii de criză imposibil de gestionat în lipsa  unei producţii pe bază de combustibili fosili, hidro sau nuclear. Pentru a evita astfel de probleme, mai ales că în ianuarie 2017 şi sistemul său energetic a fost aproape de colaps, Germania a stabilit ca dată de închidere a unităților pe cărbune anul 2038. Cunoscută ca o ţară care are mari rezerve de cărbune, Germania a avut momente în această iarnă în care a produs şi de 20 de ori mai multă energie în bandă pe bază de cărbune decât România. De asemenea, Olanda, o altă ţară care s-a înverzit puternic în ultimii ani, produce de două ori mai multă energie pe bază de cărbune decât de noi. În acelaşi timp, şi Polonia, ţara cu cele mai mari rezerve de cărbune din UE, nu va renunţa prea curând la acest combustibil, termenul asumat fiind 2050.

 

De ce nu se pot închide centralele pe cărbune din Oltenia


În prezent, termocentralele CE Oltenia au o producţie de energie pe cărbune în bandă de circa 1.500 MW, asigurând 20% din producţia naţională. Potrivit unui studiu realizat în 2019 de Transelectrica, fără centralele CE Oltenia nu s-ar putea asigura necesarul de energie al țării, nici în varianta în care este folosită la maximum capacitate de interconexiune transfrontalieră pentru importuri. Şi pentru că tot vorbim despre importuri, din cauza lipsei de investiţii, România s-a transformat dintr-un exportator de energie într-un importator net. “Să ne uităm că importăm energie din Serbia, din Ucraina. Ţări care nu sunt membre UE şi, deci, nu sunt obligate să achiziţioneze certificate de CO2. Asta le permite să vină cu un preţ mai mic al energiei, dar noi ne facem că nu vedem că, de fapt, vorbim despre concurenţă neloială. Ăsta este adevărul. În timp ce noi stăteam acasă în şomaj tehnic, România importa energie din Serbia şi Ucraina”, ne spune Dumitru Pîrvulescu, liderul sindical al Federației Naționale Mine Energie. 

Studiul de adecvanță al Sistemului Energetic Național realizat de Transelectrica: “rezultatele arată că în anul 2022, primul an în care CE Oltenia nu va mai avea niciun grup în funcțiune (conform scenariului fără mecanism de sprijin), capacitatea lipsă la vârful de sarcină este de aproximativ 2800 MW, iar capacitatea de import a RET (reţeaua electrică de transport- n.red) este de 1800 MW. De asemenea, în anii 2023 - 2027 capacitatea lipsă este mai mare decât capacitatea de import a RET. În al doilea scenariu al studiului, cel al unei ierni foarte grele şi în lipsa energiei eoliene, “rezultatele arată că în toată perioada 2020 – 2030 capacitatea lipsă la vârful de sarcină este mai mare decât capacitatea de import a RET. Pentru anul 2022 diferența dintre capacitatea lipsă la vârful de sarcină și capacitatea de import a RET este de 2200 MW, ceea ce reprezintă folosirea la capacitate maximă a întregii capacităţi disponibile în prezent a CE Oltenia”. Trebuie adăugat însă că situaţia poate deveni mult mai grea în condiţiile de stres ale sistemului energetic european, pentru că atunci nimeni nu va mai exporta energie, iar căderea sistemului nu va putea fi evitată.

 

Producătorii iau doar 35% din preţul energiei

 

Restul îl iau distribuitorii, furnizorii şi statul prin taxe şi impozite. În ultimul timp am asistat la o creştere a preţurilor, iar asta a generat câştiguri foarte mari pentru unii producători de energie, potrivit lui Dumitru Pârvulescu. “La CE Oltenia preţul energiei a crescut artificial din cauza certificatelor de CO2. Alţi producătorii care nu au astfel de obligaţii de mediu au crescut şi ei preţurile, fapt ce le-a generat câştiguri foarte mari “, este explicaţia liderului sindical pentru creşterea preţurilor.

 

La Cernavodă va apărea un gol de 700 MW

 

Pe de altă parte, Nuclearelectrica va trebui să oprească un grup pentru retehnologizări în următoarea perioadă, ceea ce va însemna retragerea unei capacităţi de 700 MW şi o scădere a producţiei cu 9% la nivel naţional. În prezent, în afara termocentralei de la Iernut, construită de Romaz, cu o capacitate de 430 MW, România nu are altă capacitate care ar putea suplini Unitatea nr. 1 de la Cernavodă. Alternativa pentru acoperirea necesarului de consum va însemna creşterea importurilor şi menţinerea în funcţiune a actualelor capacităţi, inclusiv cele de la CE Oltenia. “Mai devreme de 2028 nu avem cum să renunţăm la cărbune. Acesta este un termen optimist, pentru că până acum nu a început nicio investiţie care să folosească drept combustibil gazul, iar realizarea lor nu se poate face într-un termen foarte scurt”, spune Dumitru Pîrvulescu. Realizarea noilor grupuri pe gaz va reprezenta o perioadă de tranziţie pentru că acestea se pretează foarte bine să fie ulterior trecute pe hidrogen. Sigur, deocamdată ţara noastră nu are deocamdată capacităţi de producere a hidrogenului, dar are un mare potenţial pentru a obţine acest combustibil din gaze naturale.

 

Hidrogen din gaze, o variantă

 

Conform tehnologiilor actuale, hidrogenul poate fi extras din biomasă apă şi gaze naturale, acesta din urmă fiind principala sursă pentru producerea noului combustibil verde. Procesul are însă şi un preţ. Extragerea hidrogenul din gaz este poluantă, astfel că sunt necesare investiţii în captarea carbonului. Investiţiile sunt însă foarte mari, iar România nu are în momentul de faţă niciun proiect pentru stocare. În urmă cu mai mulţi ani a existat o iniţiativă care ar fi trebuit realizată la termocentrala Turceni din cadrul CE Oltenia, dar din cauza costurilor prea mari a fost oprită.

 

Dacă ne uităm pe bursa OPCOM, acolo se vinde o cantitate de energie mult mai mare decât consumă România. Ştiţi ce înseamnă asta? Bişniţă. Şmecherii care stau cu un calculator într-un apartament şi fac profituri de milioane de euro, în timp ce noi, cei care muncim să producem această energie, suntem puşi la zid.

 

Dumitru Pîrvulescu, preşedintele Federației Naționale Mine Energie

 

La fiecare MWh produs, termocentralele de la CE Oltenia eliberează în atmosferă  0,9 tone de noxe. 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Schimbare importantă pentru Dacia în cadrul grupului Renault

Schimbare importantă pentru Dacia în cadrul grupului Renault
Pentru prima dată de când Gru­pul Renault a preluat marca Dacia, sub conducerea lui Luca de Meo, brandul va avea propriul consiliu de administraţie, alături de Lada, în condiţiile în care sinergiile dintre cele...

Industria de apărare, la limita supraviețuirii

Industria de apărare, la limita supraviețuirii
Galerie Foto Industria de apărare românească se îndreaptă cu pași mari spre colaps, iar sindicaliștii spun că au fost aduși la disperare de indiferența cu care ministrul Economiei Claudiu Năsui tratează problemele...

Cimitirul oilor de la Smârdan - Gelu Cazacioc, trimis în judecată pentru furt de curent

Cimitirul oilor de la Smârdan - Gelu Cazacioc, trimis în judecată pentru furt de curent
Galerie Foto În scandalul sutelor de cadavre de oi îngropate la marginea localității Smârdan în loc să fie incinerate după ce au fost scoase de pe nava eșuată în portul Midia în 2019, apar primele trimiteri în...

Costurile construcțiilor dinamitează piața imobiliară

Costurile construcțiilor dinamitează piața imobiliară
Prețurile materialelor de construcții s-au dublat în ultimele luni, ca efect al pandemiei. Contractele  semnate deja ar trebui să se modifice, pentru că nicio firmă de construcții nu-și mai permite să...

HoReCa cere deconectarea de la rata incidenței COVID-19 de la 1 iunie 2021

HoReCa cere deconectarea de la rata incidenței COVID-19 de la 1 iunie 2021
Domeniul HoReCa trebuie deconectat de la rata incidenței COVID-19 de la 1 iunie 2021, mai ales că la această dată vor fi vaccinați circa 90% dintre angajați, arată Federaţia Patronatelor din Industria...

Ce trebuie să știi atunci când decizi să schimbi locul de muncă

Ce trebuie să știi atunci când decizi să schimbi locul de muncă
Dacă îți plac provocările sau pur și simplu nu te mai simți confortabil la locul actual de muncă și ai nevoie de o schimbare, atunci cel mai probabil va fi nevoie să depui o cerere de demisie la departamentul de...

Ce cred companiile despre ieșirea din criza economică generată de pandemie

Ce cred companiile despre ieșirea din criza economică generată de pandemie
Circa 46% dintre companiile din România spun că nu sunt afectate de criza economică, iar 60% consideră că în acest an se vor redresa și vor ajunge la nivelul la care se aflau înaintea pandemiei,...

Inflația a scăzut la 3,1% în luna martie 2021. Mâncarea s-a scumpit

Inflația a scăzut la 3,1% în luna martie 2021. Mâncarea s-a scumpit
Inflaţia a scăzut la 3,1% în luna martie 2021, de la 3,2% în perioada precedentă. Produsele nealimentare s-au scumpit cu 4,37%, mâncarea cu 1,59%, iar serviciile cu 2,21%, arată datele Institut...

Traficul cu sturioni sălbatici, tot mai greu de stăpânit

Traficul cu sturioni sălbatici, tot mai greu de stăpânit
Un studiu de piață  privind comerțul cu produse din sturion relevă că aproape o treime din produsele verificate au avut o proveniență ilegală. Realizată de fundația WWF, statistica prezentată oferă...

Sindomet Servcom primește o lovitură cu ranga de un milion de euro pe an

Sindomet Servcom primește o lovitură cu ranga de un milion de euro pe an
Galerie Foto Decizia ministrului Transporturilor de a demola buticurile de la metrou i-a stricat o afacere de peste un milion de euro pe an sindicalistului-șef Ion Rădoi. De la etapa pe răngi, acum s-a trecut la amenințări. În...

Crizele surpriză în pandemie: BICICLETE și HÂRTIE IGIENICĂ

Crizele surpriză în pandemie: BICICLETE și HÂRTIE IGIENICĂ
Galerie Foto Comenzile curg, fabricile nu pot livra produsele din cauza lipsei unor componente. Aceasta este una din „piesele” relansării economieie mondiale care trebuie să pună în mișcare roțile lanțurilor de...

Indicii BVB la niveluri record: Piaţa de capital ar putea deveni a doua sursă de venituri după salarii

Indicii BVB la niveluri record: Piaţa de capital ar putea deveni a doua sursă de venituri după salarii
Indicii BET şi BET-TR au urcat, în primele 3 luni ale acestui an, cu peste 14%, de la începutul anului.  În ultimele 12 luni creşterile au fost de 46,7% pentru BET şi de 54,4% pentru BET-TR, arată...

Discriminare pe piața muncii. Angajatorii resping aproape jumătate dintre candidații între 45-54 de ani

Discriminare pe piața muncii. Angajatorii resping aproape jumătate dintre candidații între 45-54 de ani
Angajatorii refuză circa 46% dintre candidații între 45-54 de ani, pe motiv de vârstă. Cele mai defavorizate sunt femeile, 63% din  acestea fiind respinse, în timp ce 37% din bărbați nu sunt...

Condiții de eligibilitate pentru un credit nebancar

Condiții de eligibilitate pentru un credit nebancar
Oricine ştie că un credit ne poate ajuta să ne procurăm lucrurile pe care ni le dorim, de la o locuinţă la mașina mult visată, până la acoperirea cheltuielilor personale, atunci când situaţia noastră...

Salariul mediu net a scăzut în februarie 2021

Salariul mediu net a scăzut în februarie 2021
Salariul mediu net a scăzut la 3.365 lei în luna februarie 2021, cu 30 lei (-0,9%) mai mic față de perioada anterioară. Comparativ cu aceeași lună din 2020, acesta a crescut cu 5,1%,...
Serviciul de email marketing furnizat de