
Comisia Europeană a decis să emită un aviz motivat către România pentru că nu a aplicat în mod corect reglementările Directivei UE 2011/7 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale. Întârzierea plăților afectează negativ afacerile, în special IMM-urile, reducând lichiditățile, afectând creșterea și slăbind reziliența, arată Executivul comunitar. De asemenea, împotriva țării noastre a fost inițiată procedura de infringement pentru că a transpus incorect și incomplet o directivă europeană privind plasticul de unică folosință și a extins derogări de la introducerea pe piață a unor astfel de produse sau nu a încurajat utilizarea unor produse alternative sustenabile.
Conform Directivei, Bruxelles-ul cere autorităților publice să-și plătească la timp furnizorii, stabilind un exemplu pozitiv în lupta cu comportamentul de plată necorespunzător din sectorul privat. Sistemul public de asigurări de sănătate din România este unul dintre cele vizate că întârzie în mod semnificativ plățile către farmaciile independente pentru medicamentele furnizate pacienților. Întârzierea plăților de către autoritățile române afectează negativ întregul lanț de aprovizionare și riscă să ducă la falimentul farmaciilor din România, se arată într-un comunicat al Comisiei. În aceste condiții, aceasta a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere către România, care are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde solicitărilor CE. În absența unui răspuns satisfăcător, Executivul comunitar poate decide trimiterea cazului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
România a plătit, până în prezent, un miliard de euro taxă pe plasticul nereciclat, iar săptămâna trecută a mai achitat trei milioane de euro pentru depozitele neecologizate de deşeuri industriale periculoase şi nepericuloase, a declarat ieri la o conferinţă de specialitate ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Directiva plastic, aplicată incorect
În plus, Comisia Europeană a decis astfel să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru transpunerea incorectă a Directivei privind materialele plastice de unică folosință. Directiva este un element esențial al Strategiei privind materialele plastice și al Planului de acțiune privind economia circulară.
Implementarea integrală a practicilor sustenabile consacrate în directivă este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediile naturale și pentru a asigura o tranziție reușită către o economie circulară mai sustenabilă. Comisia susține că România nu a transpus în mod corect și complet mai multe dispoziții ale Directivei privind materialele plastice de unică folosință în legislația națională, ceea ce poate duce la o aplicare incompletă a directivei în practică.
De exemplu, legislația română extinde derogările de la interdicția de a introduce pe piață produse din plastic de unică folosință. Acest lucru se referă, de exemplu, la agitatoarele pentru băuturi și la bețele din plastic de unică folosință utilizate în scopuri medicale. În plus, Comisia susține că legislația română nu impune producătorilor să acopere toate costurile în conformitate cu dispozițiile privind răspunderea extinsă a producătorilor prevăzute de directivă. Nu în ultimul rând, legislația națională nu conține dispoziții care să încurajeze utilizarea unor alternative sustenabile la materialele plastice de unică folosință pentru produsele alimentare, mai susține executivul european. În consecință, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

„Cred că urmează foarte rapid o nouă discuţie legată de aceşti bani, şi anume cine trebuie să-i plătească în viitor: producătorii, primarii sau în continuare statul. Rămâne de văzut, dar e puţin probabil ca lucrurile să continue aşa cum sunt (…) Mi-a venit astăzi o adresă prin care suntem înştiinţaţi că avem o nouă procedură de infringement şi de transpunere a «Single-use plastic». N-am apucat să aprofundez subiectul, dar sper că se referă la modalitatea în care am transpus legislaţia, şi nu la modalitatea în care aplicăm legislaţia, pentru că asta ar fi tragic (…)”
Mircea Fechet, ministrul Mediului
Avem probleme și cu energia regenerabilă
Comisia Europeană ne-a mai transmis un aviz motivant pentru netranspunerea integrală în legislația internă a prevederilor directivei privind promovarea energiei electrice din surse regenerabile (Directiva UE 2018/2001). Directiva oferă cadrul legal pentru dezvoltarea energiei regenerabile în energie electrică, încălzire și răcire și transport în UE. Aceasta stabilește un obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru 2030 pentru energia regenerabilă și include reguli specifice pentru garanțiile de origine (GO). GO sunt certificate electronice pentru a informa clienții finali cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al unui furnizor. Directiva include, de asemenea, criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă și norme privind verificarea conformității acestor combustibili cu aceste criterii. De asemenea, facilitează participarea cetățenilor la tranziția energetică, permițând autoconsumul și crearea de comunități de energie regenerabilă. Termenul-limită de transpunere a directivei în legislația națională a fost 30 iunie 2021. În iulie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere mai multor state membre, printre care și România, pentru că nu au transpus pe deplin directiva. Apoi, Comisia a continuat cu avize motivate din cauza eșecului continuu al acestora de a transpune pe deplin directiva. După ce a examinat răspunsurile acestora și măsurile notificate ulterior, Comisia a decis să emită avize motivate suplimentare din cauza transpunerii incomplete. Guvernul are acum două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită cauzele Curții de Justiție a Uniunii Europene.