Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Argedava este cetatea lui Burebista de la care au pornit statul Dacia și istoria românilor, dar și cea europeană, dacă ținem cont de importanța luptelor regelui dac, însă Ministerul Transporturilor și Ministerul Culturii consideră că o pot „pune în valoare” trecând cu o autostradă prin ea.
Teoretic, săpăturile pentru viitoarea autostradă din județul Giurgiu, care se va lega de A0, ar fi lângă cetate – adică la circa 8 metri distanță de cetate, în zona de protecție. De fapt, arheologul care se ocupă de acest sit spune că se va săpa chiar în palatul cetății, după ce s-au modificat unele documente astfel încât să reiasă că monumentul nu va fi afectat.
În curând, România va avea drumuri, dar nu va mai avea case, oameni și monumente istorice, pentru că traseele noilor autostrăzi drumuri expres și drumuri naționale trec prin zone locuite, peste casele oamenilor, dar și prin monumente arheologice de importanță mondială.
Despre Argedava, cetatea lui Burebista, nu a auzit multă lume, pentru că este îngropată și până acum nu a fost nici măcar marcată, pentru a se ști că de acolo a pornit Dacia, ca stat antic. Acum, cetatea e la un pas de a deveni autostradă, cu aprobarea Ministerului Culturii, deși arheologul care se ocupă de sit se opune și se pregătește să dea instituțiile în judecată, pentru a salva cetatea.
Argedava e îngropată într-un sat din comuna Mihăilești, județul Giurgiu. Nicolae Ceaușescu a ocolit cetatea lui Burebista când a construit lacul de acumulare din această zonă, pentru a nu distruge situl de importanță națională și europeană. Actualul guvern nu consideră că ar fi o problemă dacă autostrada ar trece prin cetate.
Master Planul nu ține cont de experți
Traseul autostrăzii Bucureşti-Alexandria, proiectat tangent la sit, este parte a Master Planului General de Transport pentru România 2021-2030, pentru care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obţinut aviz favorabil pentru elaborarea studiului de fezabilitate de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Giurgiu. Atât Direcția de Cultură, cât și Ministerul Culturii au ajuns - nu se înțelege exact cum - la concluzia că lucrările, săpăturile și construcția autostrăzii nu vor afecta „integritatea sitului/monumentului istoric” și chiar că prin construirea autostrăzii peste cetatea lui Burebista, monumentul va fi protejat şi pus în valoare. Cu toate acestea, Nona Palincaș, arheologul care se ocupă de cercetarea acestui sit, se luptă să salveze cetatea Argedava, susținând - în calitate de expert - că monumentul va fi distrus de construirea autostrăzii.
Arheologul a explicat, pentru Jurnalul, că a fost contractată de către CNAIR o firmă care a făcut simulări 3D, din care reiese că zidurile cetății Argedava nu ar fi afectate de săpăturile pentru autostradă, însă aceste simulări nu mai sunt de actualitate. Documentația ar fi fost făcută pe baza unor date inexacte furnizate de CNAIR, din care reieșea că ar urma să fie afectată doar zona de protecție a sitului, nu și situl însuși. Dar aprobările s-au dat pentru o zonă extinsă care va afecta cetatea.
Citește pe Antena3.ro
Documente modificate de instituții
Arheologul spune că au fost aprobate săpături în regim preventiv pe aproape două hectare din situl arheologic, adică toată aria din jurul Palatului Argedavei și a unei alte clădiri administrative și religioase din cadrul sitului, inclusiv clădirile din perioadele anterioare.
Distanța dintre sit și autostradă va fi mai mare, iar promontoriul - cel mai lung promontoriu din Câmpia Română, care trebuia evitat - va fi scurtat și remodelat. Cel mai important lucru este că mai mult de jumătate din partea cel mai bine conservată a sitului - monumentului istoric -, aceea în care se află și cartierul politico-administrativ și religios al Argedavei, va fi distrus prin săpătură. Aici, în stadiul actual al cercetării, nici săpătura sistematică nu se justifică, nici măcar pe o arie mică, pentru că avem deja săpături făcute între 1954-2001, care trebuie prelucrate”, explică arheologul de a cărui opinie nu au ținut cont nici Direcția Județeană de Cultură, nici Ministerul Culturii, cu atât mai puțin Ministerul Transporturilor sau CNAIR. Ba chiar a fost acuzată arheoloaga de interese personale pe care le-ar avea, pentru a muta traseul din Giurgiu al autostrăzii, după ce un ONG a calculat o sumă totală cu circa 80 de milioane de euro mai mică decât cea prevăzută de CNAIR pentru acest proiect, dacă traseul autostrăzii ar fi deviat astfel încât să nu treacă nici prin cetate, nici prin casele oamenilor care vor fi lăsați pe drumuri și fără despăgubiri din care să-și poată cumpăra alte locuințe, nici prin terenul Petrom, unde sunt sonde funcționale și depozite pe care statul va trebui să le despăgubească.
Nod rutier de 10 ori mai mare decât în vestul Europei
ONG-ul a mai descoperit că proiectul viitoarei autostrăzi prevede și un nod rutier nejustificat de mare, de circa 10 ori mai mare decât orice alt nod similar din orice țară europeană, care se va întinde pe circa 300 de hectare. Suprafața respectivă ar putea fi ajustată, astfel încât să nu distrugă satele peste care s-a proiectat nodul rutier.
Activiștii ONG-ului au explicat, pentru Jurnalul, că au sesizat CNAIR în legătură cu această anomalie și au cerut explicații, dar li s-a spus că este nevoie de o suprafață atât de mare „pentru siguranța traficului” - deși nicăieri în lume nu există o astfel de construcție.
Ministerul Culturii a aprobat traseul actual al autostrăzii, prin cetatea Argedava, într-o ședință care a avut loc pe 12 martie, dar decizia încă nu a fost publicată. S-a dat aviz favorabil, cu „condiții simbolice” - spune arheoloaga. Astăzi ar urma să se ia o decizie, în legătură cu avizarea traseului, dar CNAIR are deja avizul DJC Giurgiu, din februarie 2024, ceea ce înseamnă că noul aviz nu ar putea decât să îl confirme, eliminând și viciile de procedură care au existat inițial, astfel încât proiectul să nu mai poată fi oprit nici în instanță.
Cum s-a ajuns la aviz
În ședința din 11 februarie 2025, șeful Corpului de control al Ministrului Culturii a constatat că cererea de anulare a Avizului DJC Giurgiu nr. 11/A/09.02.2024 dat CNAIR pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru drumul de mare viteză București-Alexandria era fără temei legal. S-a dat aviz premergător, cu dosar incomplet și cu vicii de procedură, iar ministrul Culturii, Natalia Intotero, a cerut CNAIR să vină din nou la avizare. Pe 20 februarie s-a făcut o ședință specială a CZMI nr. 8 (comisia avizatoare), în care CNAIR nu a prezentat niciun document nou și CZMI a cerut revenire. Li s-a cerut să vină cu cele două variante conform HG 907/2016 și să precizeze relația dintre autostradă și sit, respectiv dacă situl va fi afectat.
Pe 12 martie, sub presiuni din partea CNAIR, s-a cerut CZMI 8 să dea aviz favorabil, iar CZMI a dat, fără a ține cont de părerile specialiștilor.
