Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zvonurile şi ştirile pe surse privind majorarea taxelor şi impozitelor cerute de FMI au slăbit moneda naţională. Leul a pierdut ieri 4 bani făţă de euro şi 8 bani în comparaţie cu dolarul american.
"România este la un punct de cotitură şi trebuie să decidă dacă vrea un stat social, cu intervenţii în economie, ceea ce obligă la venituri mai mari. O bancă centrală nu este niciodată pentru un stat social. Ştiţi cum se spune, omul se dă şi după scaun, iar, ca persoană privată, nu pot să vorbesc acum. Dar nu am văzut bancă centrală care să opteze pentru un stat social", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Asta înseamnă majorări de taxe, pentru că celelalte modele care au ţintit creşterea veniturilor la 37%, fără măriri de taxe, s-au tot făcut, însă niciodată nu s-au putut realiza. Angajamentele făcute până acum de guvernanţi legate de creşterea veniturilor până la 39% din Produsul Intern Brut (PIB) nu au fost îndeplinite şi pot fi catalogate drept mincinoase, a spus Isărescu. "Promisiunile făcute până acum de guvernanţi că vor creşte veniturile până la 39% din Produsul Intern Brut (PIB), obiectiv ratat în nenumărate rânduri, nu pot fi catalogate decât mincinoase", a spus guvernatorul.
Cuiul problemei este deficitul bugetar care ar putea ajunge la 10% din PIB, în acest an, fără măsurile cerute de FMI. "Puteţi să calculaţi singuri. Scădeţi din 40% circa 30% cât sunt veniturile şi vedeţi unde se duce deficitul. Deficitul bugetar poate să aibă variaţii, dar dacă îţi atingi ţinta cu arierate ale statului este cea mai proastă soluţie. La fel de proastă este şi tăierea investiţiilor. Capacitatea de stimulare a economiei se diminuează", a spus Isărescu.
Să nu uităm că la începutul vizitei FMI Isărescu a declarat public că majorarea taxelor ar înrăutăţi situaţia economică a României şi a opinat atunci că soluţia pentru reducerea deficitului este diminuarea cheltuielilor sociale şi curente şi alocarea de bani pentru investiţii. Între timp, ceea ce atunci părea o ipoteză îndepărtată acum poate deveni realitate. Întrebat de jurnalişti dacă situaţia economică a României este atât de dezastruoasă, încât sunt necesare măsuri atât de dure, precum creşterea de taxe, guvernatorul a răspus printre cuvinte: "Să nu vă aşteptaţi la guvernatorul BNR să spună că situaţia este gravă. Dar suntem la un punct de cotitură".
Prognozele BNR privind creşterea economică sunt undeva în jur de plus/minus 0%, însă Isărescu nu se va lansa în aprecieri asupra unei cifre exacte. "Creşterea economică va fi între minus ceva până la plus ceva, undeva în zona zero, dar nu mă lansez în pronosticuri."
Însă revenirea unei economii, în care ajustarea sectorului public nu s-a terminat, nu este de dorit, iar creşterea nu este sănătoasă: "Nu vreau să intru în această dezbatere, dacă vom avea creştere economică. Nu are relevanţă atâta vreme cât sectorul public nu se ajustează".
Isărescu a mai spus că România a optat până acum pentru o reducere pe partea cheltuielilor, dar că aceste măsuri întâmpină o rezistenţă politică puternică. El a menţionat că acest diagnostic, privind rezistenţa politică puternică la tăierea cheltuielilor, a fost pus de agenţia de rating Moody's şi este "solid şi stigmatizant".
ISĂRESCU: FĂRĂ GUVERN DE TEHNOCRAŢI
Guvernatorul Isărescu respinge ideea unui guvern de tehnocraţi, argumentând că în momente de criză deciziile executive trebuie asumate politic. "Nu cred într-un guvern de tehnocraţi. Deciziile trebuie asumate politic de către oamenii care au mers în faţa românilor şi au câştigat voturile", a răspuns Isărescu, întrebat dacă ar fi oportună instalarea unui guvern de tehnocraţi în această situaţie de criză.
"Atingerea ţintei de deficit având arierate ale statului sau tăind investiţiile este varianta cea mai proastă"
Mugur Isărescu
