Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Influenţa cursului de schimb asupra preţurilor s-a diminuat semnificativ în ultimii ani, iar de cel puţin şase luni leul 's-a tolănit în intervalul 4,40 - 4,44 lei/euro' şi a devenit 'complet indiferent la declaraţiile politice', chiar şi într-un an electoral, după ce, în urmă cu mai mulţi ani, deprecierea leului avea un impact dublu în evoluţia preţurilor, comparativ cu aprecierea, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul Colocviilor de Politică Monetară.
'Când cursul se deprecia, transmisia asupra inflaţiei, asupra creşterii preţurilor, era extrem de rapidă. Când se aprecia... Acum vreo şapte ani calculam o asimetrie de 1 la 2, deci deprecierea era dublă, ca impact, comparabil cu aprecierea. Frica de depreciere era dominantă în rândul agenţilor economici şi, atunci, ei îşi puneau marje mai mari ca să se protejeze de depreciere. Asimetria s-a diminuat. Eu am remarcat-o! (...) După un timp, s-a văzut că direcţia leului nu este doar de depreciere. Stă tolănit leul în intervalul 4,40 - 4,44 lei/euro de aproape o jumătate de an, adică mai puţin de 1%. A ignorat total anul electoral (...). S-a tolănit şi mai tare din septembrie, a devenit şi mai leneş, mai dă din când în când din coadă... Întrebarea este cât mai durează această stare de insensibilitate, de ignorare a scenei politice. Înainte, în campania electorală, stăteam cu ochii cât cepele să vedem unde se duce', a explicat guvernatorul BNR, conform Agerpres.
El a precizat că reducerea asimetriei dintre impactul asupra preţurilor a devalorizării leului şi cel al aprecierii acestuia a fost constatată în urma unor cercetări profunde realizate de echipa de politică monetară a Băncii Naţionale.
În opinia guvernatorului BNR, este important ca banca centrală să ofere mai multă transparenţă, să demonstreze că metodele sale se bazează pe cercetare, pentru creşterea credibilităţii, având în vedere că, deşi România îndeplineşte toate criteriile de adoptare a monedei unice europene, 'nimeni nu ne crede'.
'Trăim în sentimentul acesta ciudat că am ajuns, din cele cinci ţări, să fim singura ţară care îndeplineşte toate cele cinci criterii de la Maastricht - mă, da' toate - de aderare la zona euro, iar pe scorul cu 12 indicatori doar cu poziţia investiţională netă suntem pe depăşire, dar acolo sunt toate ţările, pentru că s-a schimbat paradigma: înainte era bine să ai intrări de capital, iar acum dacă sunt prea mari... Şi, uitaţi-vă, că nu crede nimeni! Asta înseamnă că trecutul nostru a fost cu suişuri şi coborâşuri şi e normal să ai probleme de credibilitate', a explicat guvernatorul BNR.
România a stabilit data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru aderarea la zona euro, ţinta iniţială fiind 2015.
Citește pe Antena3.ro
