Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Dintr-o lună, bugetul are bani pentru numai 20 de zile ca să acopere cheltuielile, iar pentru zece zile rămase, Guvernul trebuie să se împrumute", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a explicat că diferenţa de bani nu vine din plan intern, ci din împrumuturi externe.
„Chiar dacă am redus deficitul extern, acesta se măreşte. Sperăm să nu se ducă la 13%. Vom avea mai mult de 4,5% deficit extern dacă economia începe să crească. Finanţarea deficitului bugetar se face din resurse externe", a explicat Isărescu. Fără să luăm măsuri, să ne ajustăm defictul bugetar, acesta s-ar duce către 9%-10% din Produsul Intern Brut.
Guvernatorul a comparat acţiunile ce trebuie întreprinse pentru reducerea deficitului cu un act medical în care, în momentul unei hemoragii, pentru ca să ai succes trebuie întâi să opreşti scurgerea de sânge. „Vedem bugetul ca o oală mare din care economia se îndestulează, iar problema de bază când discutăm despre deficitul bugetar este dacă sunt sau nu sunt bani. Noi trebuie să acţionăm tocmai pentru oprirea acestei hemoragii pe care o reprezintă cheltuielile.
Principala preocupare trebuie să fie oprirea hemoragiei şi apoi să fie întreprinse celelalte operaţii medicale pentru stabilizarea pacientului. Aşa este şi în cazul deficitului bugetar, mai întâi trebuie oprită risipa", a spus Isărescu. „În 1990 aveam 800.000 de bugetari, iar statul funcţiona. Acum avem 1,4 milioane şi ne întrebăm unde e problema", afirmă Isărescu. Guvernatorul spune că scăderea veniturilor este inevitabilă. „Salariile şi pensiile vor fi corectate la cât poate economia să ducă, iar corecţia poate fi făcută transparent, prin raţionalizarea cheltuielilor bugetare sau majorarea impozitelor, sau în mod netransparent, prin inflaţie", a declarat Mugur Isărescu.
„Economia până la urmă se corectează, şi salariile bugetare, şi pensiile vor fi corectate la cât poate economia să ducă. Este inevitabil acest lucru. Ce pot să facă finanţiştiiĂ Să găsească finanţare pentru deficit, dar corecţia se face", a mai spus Isărescu. El a explicat şi mecanismul: majorarea impozitelor va duce la reducerea veniturilor şi la inflaţie.
„Corecţia se poate face şi netransparent, periculos, nedrept, numai prin inflaţie, în diversele ei forme. Inflaţia este, de fapt, un impozit, o taxă neprevăzută, care apare într-o economie şi o societate. Trebuie să o evităm", a arătat Isărescu. El a mai spus că „unii spun că puţină inflaţie nu strică. Sau că inflaţia e un fel de anestezic. Nu cred că e aşa. Hiperinflaţia e o dramă. Corecţia prin inflaţie nu este recomandată". Oficialul BNR a reamintit despre dificultăţile pe care banca centrală le-a întâmpinat în reducerea inflaţiei de la 7% la 4%.
Dolarul arde benzina şi gazul
Căderea euro faţă de dolar ne aduce nouă, românilor, probleme suplimentare. Dacă trendul o să continue, în curând ne vom confrunta cu o problemă: hora scumpirilor la carburanţi şi la gaze naturale. Cursul este acum în jur de 3,4 lei pentru un dolar, după ce în toiul crizei din SUA ajunsese la 2,8-8,9 lei. Cu cât dolarul se apreciază faţă de leul nostru, cu atât se vor scumpi benzina şi gazul. Şi asta pentru că acestea au ca preţ de referinţă pe bursele americane preţul petrolului, care este exprimat în dolari. Primele vor fi simţite scumpirile la benzină şi motorină, al căror preţ urmează cursul petrolului în timp real. La gazele naturale există un decalaj de şase-nouă luni între scumpirea petrolului şi majorarea preţului la aragaz. Gazele de import se vând în România la preţ dublu faţă de cele interne: 330 de dolari pe mia de metri cubi faţă de 165 de dolari pe mia de metri cubi.
